Povestea armenilor din zona Transilvaniei: de unde vin și cine sunt? | Universul etniilor din județul Cluj

de |

Povestea armenilor din zona Transilvaniei: de unde vin și cine sunt? | Universul etniilor din județul Cluj

,,Numai acela este om care știe să citească și să scrie.” – Proverb armenesc

Foto: Cluj TourismAntal Enikő

Dacă vei întâlni vreodată un armean, vei avea parte poate de cea mai frumoasă experiență umană, cu siguranță relevatoare, pe care o vei rememora pentru mult timp. Te va cuceri iremediabil felul de a fi a acestor oameni, patosul oratoric și pasiunea cu care își povestesc istoria, umorul lor inteligent, acel cod al onoarei specific populațiilor muntene, și modul în care un armean știe să-și prezinte etnicitatea într-o manieră care te face să crezi că în lume sunt două popoare alese. Totul a pornit de la armeni, adică tot ce-i mai bun și mai demn de apreciere în această lume își are originea în acest popor. Această emfază este pe deplin asumată în istorie, de strămoși și de urmași, fiind purtată ca un nimb al veșniciei și al mândriei.

Vă puteți convinge de veridicitatea celor afirmate mai sus ascultându-l pe domnul Ioan Esztegar, administratorul civil al Catedralei Armeano-Catolice, precum și președintele sucursalei Gherla a Uniunii Armenilor din România » De vorbă cu un armean la Gherla: o neașteptat de savuroasă vizită la Catedrala Armeano-Catolică | VIDEO

Povestea armenilor din zona Transilvaniei de unde vin, cine sunt, ce fac

De la Ararat la Carpați: mitul nașterii unui popor

Începuturile națiunii armene coboară în timp până în anul 2343 î.Hr., atunci când Haig ,,fiul lui Torgom, fiul lui Tiraz, fiul lui Gomer, fiul lui Iafet, fiul lui Noe” se afla în Babilon, pe platoul Sanar-ului. Cearta lui Hiag cu zeul babilonian al pământului, Bel, îl determină pe cel dintâi să se îndrepte spre pământurile străbunilor săi, în ținuturile Araratului, unde întemeiază o așezare numită Haigașen. Simțindu-se sfidat, zeul Bel pleacă în fruntea armatei pe urmele lui Haig cu care luptă teribil. Într-un moment de neatenție însă, Haig lansează o săgeată care-l străpunge pe Bel direct în piept. În cinstea strălucitei victorii, Haig numește valea pe care s-a desfășurat sângeroasa luptă ,,Haioț – dzor” (valea armenilor) și trece la organizarea statului armean.

Cum ajung armenii în Transilvania? 

Istroicii spun că stabilirea armenilor pe teritoriul Transilvaniei datează din secolule XV-XVII-lea și este legată de prigoanele de natură religioasă, dar și din rațiuni economice și politice, explicate prin ,,confesionalizarea” și ,,naționalizarea” rutelor comerciale. În contextul înăspririi contextului social și politic din Moldova și Polonia, în a doua jumătate a secolului XVII, un număr de aproximativ 3000 de familii armene, cu permisiunea principelui Mihai Apafi I, se stabilesc în mai multe orașe din Transilvania: Bistrița, Gheorgheni, Dumbrăveni, Gurghiu, Frumoasa, Petelea, apoi în Tîrgu Mureș, Dej, Cluj, Nicolăiești și Remetea.

,,Armenii nu cu mult timp după ce s-au stabilit în Transilvania și pentru că ungurii au fost o națiune de agricultori, nepricepută la comerț, ba chiar în mod eronat desconsiderând această îndeletnicire, ei au preluat comerțul în mâinile lor peste tot și s-au îmbogățit. – Orbán Balázs

Povestea armenilor din zona Transilvaniei de unde vin, cine sunt, ce fac
Cine au fost armenii? 

Însă, pe lângă această caracterizare care ar putea părea ironică, meritul comunităților de armeni este cu siguranță mult mai mare. Se consideră că ei au contribuit la intensificarea raporturilor comerciale cu celelalte provincii românești dar și cu alte zone ale Europei, au intensificat circulația mărfurilor și a banilor, înainte ca această prerogativă să revină evreilor, și au avut un rol extrem de important în urbanizarea Transilvaniei. Pentru multă vreme armenii s-au ocupat cu vânzarea vitelor, una dintre cele mai rentabile ramuri ale comerțului european, fapt ce le-a adus o poziție privilegiată în topul elitei comercianților din Principat.

povestea-armenilor-din-zona-transilvaniei-de-unde-vin-cine-sunt-ce-fac
Foto: jednaola

Un aport deosebit de important l-au avut și asupra arhitecturii orașelor în care s-au stabilit. Gherla sau Armenopolis, așa cum a fost numit mult timp acest mic orășel de lângă Cluj, este cel mai reprezentativ exemplu în acest sens. Dorind să își construiască o urbe frumoasă, armenii au angajat meșteri străini – germani, austrieci, maghiari – purtătorii culturii baroce de factură central-europeană, care le-au construit case și edificii în acest stil arhitectural spectaculos. Până astăzi Gherla este considerat singurul oraș baroc din Transilvania. De asemenea, armenii s-au remarcat prin gradul ridicat de alfabetizare, inegalat de un alt grup etnic din Transilvania, prin aplecarea către cultură și educație.

povestea-armenilor-din-zona-transilvaniei-de-unde-vin-cine-sunt-ce-fac
Foto: Gherla Sunt eu

Au contribuit la susținerea, prin donații, a numeroase societăți culturale și științifice, printre care: Societatea Muzeului Ardelean, Teatrul din Cluj, Academia și Societatea Ardeleană Carpați. Instaurarea comunismului în România a condus la scăderea numărului etnicilor de origine armeană din Transilvania, ca urmare a acțiunilor de repatriere.

Curiozități și practici sociale:
  • La începutul secolului XX, așa cum se prezintă în lucrarea ,,Monografia orașului Gherla” în închisorile orașului nu se găsea nici un armean ca deținut de drept comun.
  • Statutul armenilor din orașul Gherla , din anul 1772, preciza obligativitatea cetățenilor de a participa la slujbele bisericești ținute duminica. Cei care lipseau de la slujbe erau sancționați și obligați să plătească la biserică prețul a două funți de lumânări, iar judelui orașului 3 florini.
  • În regulamentele pentru căsătorii, din secolul al XVIII-lea, se specifica faptul că se interziceau folosirea la nunți, ocazii festive și în zilele de sărbătoare a straielor scumpe și practicarea unor obiceiuri costisitoare.
  • Statutele orașului Gherla admiteau căsătoria doar în cazul împlinirii vârstei de 12 ani.
  • Cei care erau prinși că practică vrăjitoria erau pedepsiți trebuind să plătească bisericii 25 de florini.

—–

Ideea acestui articol a fost inspirată de Info Trip-ul desfășurat în luna mai 2018, organizat de Consiliul Județean Cluj în colaborare cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism. 

Articole recomandate #InfoTrip:

Sursă bibliografică: Constantin Albinetz, Identități în dialog: Armenia și armenii din Transilvania, Editura Ararat, București, 2012.
Foto: Ghid Local » Iulia Marc, Veronica Onea 
Povestea armenilor din zona Transilvaniei de unde vin, cine sunt, ce fac
Foto: Andra-Daria Szász