De vorbă cu un armean la Gherla: o neașteptat de savuroasă vizită la Catedrala Armeano-Catolică | VIDEO

de |
Știți ce face diferența între o istorie neinteresantă și una vie, care-ți aprinde imaginația? Omul.

Omul viu, cu emoțiile și ideile subiective pe care le asociază unei date istorice, unui picturi, unui obiect, unui loc. Omul care își spune povestea proprie și, implicit, spune povestea unei comunități de oameni, o poveste în care datele și adevărul istoric au aceeași valoare precum suferințele, mândria, obstacolele și năzuințele omenești.

Cine ar fi crezut că o vizită la Catedrala Armeano-Catolică din Gherla poate fi atât de vie și de savuroasă?

Edificiul este emblematic pentru micul oraș baroc transilvănean. Totuși, puțini sunt cei care îl privesc ca pe un obiectiv turistic și cultural demn de pus pe lista de vizitat la o plimbare prin județul nostru. Nici măcar noi, clujenii, nu prea îi cunoaștem povestea.

Pe domnul Ioan Esztegar, administratorul civil al catedralei, precum și președintele sucursalei Gherla a Uniunii Armenilor din România, l-am surprins în plin elan oratoric, în interiorul catedralei. Programul grupului care-l asculta cu nesaț era deja pe făgașul pasului alergător, însă nimeni nu se mai grăbea.

Ne-a povestit pe-un ton glumeț și binevoitor despre armeni și slujbe religioase ținute într-o limbă de mult uitată, despre istoricul înființării catedralei și deosebita pictură realizată de Rubens, despre valoarea pe care această pictură o are pentru armenii din Gherla și toate peripețiile prin care au trecut aceștia pentru a o aduce și re-aduce în sânul comunității lor.

Vă invităm să-l ascultați:

Armenopolis » scurt istoric al Gherlei armenești

Gherla este unicul oraș din Transilvania care în secolul al XVIII-lea era construit conform unui plan prestabilit. Fiind adus la viață de către armenii veniți din Moldova, sub conducerea episcopului Verzellescus, în anul 1726, Gherla a mai fost știut din acel moment și sub denumirea de Armenopolis.

Catedrala Armeano-Catolică din Gherla a fost construită între anii 1748-1800, fiind sfințită în 1804. Este considerată și acum, de către unii autori de specialitate, ca fiind una dintre cele mai mari biserici armenești din Europa!

catedrala armeano-catolica din gherla 3

În interiorul edificiului religios și-a găsit locul o deosebită orgă, realizată de meșteri din Brașov, precum și numeroase obiecte valoroase: relicva Sfântului Grigore-Luminatorul, crucea din aur masiv, ornată cu pietre prețioase, care a aparținut episcopului Verzellescus și, desigur, celebra pictură în ulei „Coborârea de pe Cruce” realizată de Rubens. Aceasta a fost dăruită armenilor de către Francisc al II-lea ca recunoștință în urma susținerii financiare pe care comunitatea armeană din Gherla a oferit-o pentru vistieria statului (care se cam golise după războaiele împotriva lui Napoleon).

Prin câte peripeții au trecut însă armenii pentru pictura aceasta, nu doar atunci, în urmă cu două secole, ci și acum, în recenta perioadă comunistă și imediat după… vă invităm să ascultați direct de la sursă, de la domnul Esztegar. Cuvintele și datele istorice nu vor înlocui niciodată unicitatea și autenticul omenesc…

_ _ _

Articol realizat în cadrul inițiativei de promovare turistică a județului Cluj și a Info Trip-ului organizat în luna mai 2018 de către Consiliul Județean Cluj în colaborare cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism.

catedrala armeano-catolica din gherla 5

Iulia Marc, redactor Cluj.com Ghid Local
Video & Fotografii: Cluj.com Ghid Local » Veronica Onea & Iulia Marc