Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress

de | | 5 Minute

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress

Trecând prin Piața Unirii mi-am lăsat privirea să alunece spre acoperișurile și fațadele clădirilor înalte ale Clujului de acum. În pofida trecerii timpului și a cicatricelor lăsate de vremuri, clădirile încă păstrează spiritul epocii în care au construite. Din dorința de a păstra impresia acelui moment, am scos telefonul din buzunar, mi-am încetinit pasul și am apăsat pe un buton. A făcut o fotografie. Altfel spus, am furat frumusețea și emoția unei clipe care nu se va mai repeta vreodată.

Pe vremea în care Clujul era un oraș cu ritm calm și contraste impresionante, fotografia ca invenție și tehnică artistică începea să se generalizeze, cucerind priviri, oameni și orașe. La mijlocul secolului al XIX-lea se deschidea la Cluj primul atelier fotografic permanent de pe tot cuprinsul Transilvaniei. Orașul asista la un moment istoric: începând cu anul 1853, Clujul devenea un punct important pe harta fotografiei europene și, de asemenea, un reper în istoria fotografiei mondiale. Meritul acestei măriri se datorează fotografului și inventatorului maghiar Ferenc Veress, considerat promotorul artei fotografice în această zonă a continentului european. Personalitate remarcabilă, spirit vizionar, Veress este cunoscut astăzi în istorie ca fotograf, inventator, inițiator și sponsor al primei reviste de fotografie în limba maghiară dar și ca intemeietorul primului curs de fotografie la Universitatea „Franz Joseph” din Cluj, astăzi Universitatea Babeș – Bolyai.

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress

Fotograful Ferenc Veress 

În pofida implicării majore în destinul urbei și a contribuției incontestabile la dezvoltarea artei fotografice, interesul istoriografiei românești și maghiare pentru destinul și creația prolificului fotograf este de dată recentă. Abia către anii 80 ai secolului XX, cercetătorii maghiari se apleacă asupra studiului acestei personalități și, mai cu seamă, asupra contribuției lui Veress la progresul artei fotografice. În anul 1993 Károly Kincses publică prima lucrare dedicată fotografului după care și alți cercetători își fac cunoscute câteva articole despre Veress, în revista Fényképészeti Lapok. 

În acest context, despre perioada copilăriei acestei personalități există puține date. Se cunoaște că s-a născut la 1 septembrie 1832, la Cluj, într-o familie numeroasă. La vârsta de 10 ani rămâne orfan de tată și datorită situației financiare precare a familiei sale, urmează doar cursurile școlii primare și, de asemenea, frecventează cursurile speciale pentru a îmbrățișa meseria de aurar. Pasiunea pentru fotografie și-a manifestat-o de la o vârstă fragedă. La majorat mama sa îi dăruiește fiului ei, Ferenc, primul său aparat fotografic, cel care îi va schimba viața tânărului ei copil dar și cel care va aduce împlinire altor oameni.

Primul atelier fotografic din Transilvania 

Sub îndrumarea baronului Károly Apor și sprijinul contelui Kornis Zsigmond, Veress își desăvârșește tehnica în domeniul fotografiei. Parcursul ascendent al carierei lui Veress este întreruptă de moartea prietenului său apropiat și a patronului său, Kornis Zsigmond. La scurt timp după acest eveniment trist, baronul Apor îi face cunoștință lui Veress cu contele Mikó Imre, care-i cumpără tânărului Veress un aparat de fotografiat și îi devine dascăl în ale fotografiei, în capitala Austriei, la Viena. Fiind nevoit să se reîntoarcă la Cluj, Mikó Imre îl va sprijini financiar în continuare pe Veres și-l va ajuta să-și deschidă afacerea. Astfel, în anul 1853, la Cluj-Napoca, este inaugurat primul atelier fotografic permanent din Transilvania.

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress
Fotografie de portret realizat de Ferenc Veress în anul 1870

Loc distins, în care puteau fi întâlnite personalități importante ale elitei transilvănene de atunci, atelierul fotografic al lui Ferenc Veress devine rapid ,,un cuib de nobili”, fiind unic în oraș.

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress
Fotografie a Luciei și a Valeriei Isac, de la stânga la dreapta, surorile scriitorului Emil Isac

După trei ani de la deschiderea atelierului, Veress se asociază cu pictorul Vastagh György, transformând identitatea locației în una destinată realizării portretelor color. Pe lângă fotografiile de tip portret și peisaje, Veress se specializează și pe fotografia urbană. Astfel, orașul Cluj-Napoca devenea principalul ,,material” de cercetare și terenul de afirmare al acestui fotograf care-și desăvârșea talentul artistic.

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress
Roșia Montană, 1860

În anul 1859 lansează primul album cu fotografii realizate de el, numit Kolozsvár képekben, care avea ca temă principală orașul Cluj-Napoca și alte orașe din Transilvania. Ulterior, albumul a fost dăruit Societății Muzeului Ardelean, instituție în care avea să activeze în calitate de fotograf începând din anul 1865. În anul 1869 Ferenc Veress realizează al doilea album de fotografii cu orașul Cluj, intitulat Kolozsvár és környéke: fényképalbum Veress Ferenc műhelyéből, pe care-l dăruiește împărătesei Elisabeta a Austriei, cunoscută în istorie și cu numele Sisi. Valoarea istorică a fotografiilor despre Cluj și despre clujeni este incontestabilă și incomensurabilă, afirmă în unanimitate istoricii și cercetătorii.

Fotograful Clujului de altădată: Verenc Veress
Proprietari de mine din Roșia Montană, 1860

,,Monografia” vizuală a Clujului 

45 de fotografii din cele două albume, care însumează în total 105 lucrări, sunt o reprezentare a  clădirilor orașului de pe Someș în intervalul cronologic 1859 – 1869. Pe lângă importanța faptului că acestea prezintă evoluția orașului, fotografiile lui Veress sunt, deopotrivă, un demers de promovare a Clujului prin intermediul fotografiei urbane. De asemenea, lucrările faimosului fotograf surprind cu acuratețe viața cotidiană a clujenilor și a familiilor nobiliare din Cluj din a doua jumătate a secolului XIX. Ferenc Veress a promovat în Cluj ultimele descoperiri din domeniul artei și fotografiei, fiind un deschizător de drumuri pentru o pleiadă de străluciți fotografi și generații întregi de artiști care au creeat la noi în oraș. Înainte de a-și lua rămas bun de la umanitate, eveniment survenit în anul 1916,  Ferenc Veress donează lucrările sale Muzeului Transilvaniei din Cluj, cele care, din 1950, intră în proprietatea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Fotograful Clujului de altădată: Ferenc Veress
1859

Clujul de acum 

Știm că locuim într-un oraș frumos și animat. Îl imortalizăm zilnic în fotografii demne de albume fotografice, care prezintă ,,comoara din inima Transilvaniei” de fiecare dată altfel. În aceste căutări îndrăznețe de frumos, unic și inedit este important să ne oprim puțin în loc și, în pauza dintre două fotografii, să ne reamintim despre precursorii noștri. Și atunci, de parcă i-am vedea, să apăsăm butonul aparatului de fotografiat. Apoi să pornim în căutarea unui alt cadru perfect prin care să prezentăm orașul așa cum nu a mai fost văzut până acum.

 

Sursă bibliografică: Dorottya Újvári, Ferenc Veress, one of the pioneers of photography in Transylvania, in Uncommon Culture, Vol.5, Nr.9, 2014, pp. 142 -147. 
Sursă foto: Istoria Fotografiei Clujene