Cum va arăta Clujul în viitor: de ce un oraș inteligent trebuie să fie verde? | Clujul ideilor
S-a încheiat demult concursul de proiecte din cadrul bugetării participative. Ne-am reluat activitățile obișnuite, chestiunile stringente de zi cu zi și parcă totul a revenit pe făgașul normalității de dinaintea acelui moment-cheie din viața cetății. De ce am rămas, totuși, cu această senzație de remușcare, de ușoară neîmplinire și dorință de revanșă? Am putea enumera multe motive pentru a-l ascunde pe cel real, cel care este cauza răzvrătirii noastre sufletești, însă, acest lucru ar însemna o fugă intenționată de adevărul cel scump. Ca să nu mai înșirăm cuvinte, recunoaștem. Ne dorim un oraș mai verde!
Foto: Lucian Nuță
Câteva remarci introductive
Dacă am compara experiența altor orașe și traiectoria parcursă de acestea în a deveni orașe inteligente, o caracteristică ne va atrage imediat atenția: guvernanța mediului. Bineînțeles că și celelalte cinci chestiuni care definesc conceptul ,,smart city” vor părea importante, însă, natura lor le face să pară mai îndepărtate de nevoile imediate, de realitatea palpabilă. Din această perspectivă, traficul și spațiile verzi sunt două componente cu care interacționăm zilnic, două repere care ne ajută să măsurăm pulsul urbei.
Situația orașului Cluj-Napoca ne este cunoscută. Studiul empiric a formulat imaginea de ansamblu, cea care definește Clujul ca un oraș dinamic, aglomerat și scump, realitate recunoscută și asumată de autoritățile publice locale, dar și de documentele strategice. Văzut prin prisma datelor statistice, urbea se prezintă cam așa: 321 687 de locuitori (1 ianuarie 2016, Planul de mobilitate urbană durabilă Cluj-Napoca)* și 378.424 de autovehicule înmatriculate ( septembrie, 2017, conform datelor furnizate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor).
Reieșind din tendințele de la nivel global și european, strategiile de dezvoltare ale orașului Cluj-Napoca pun accentul pe valorificarea capitalului intelectual în scopul educării, inovării și dezvoltării economice ,,în rândul sectoarelor de activitate prietenoase cu mediul.” Direcția strategică pe probleme de mediu a municipiului Cluj-Napoca urmărește crearea unui oraș sustenabil și atractiv prin prisma a trei trei trasee de acțiune: orașul curat și sigur, orașul verde și primitor și orașul durabil și eficient energetic, care vor avea ca și consecință creșterea calității vieții locuitorilor municipiului.
Puncte slabe
Faptul că orașul Cluj a devenit poluat este un fapt greu de combătut. Din pespectiva termenilor supuși acestei analize se constată că zonele cele mai poluate sunt localizate în perimetrul principalelor căi de comunicație, traficul și utilitățile reprezentând principalele surse de poluare a mediului în raza municipiului Cluj-Napoca.
Situația la care asistăm este o consecință a unui cumul de factori, din care putem enumera: nerespectarea în procesul de amenajare a teritoriului a regulamentelor de urbanism, a legislației în vigoare și a contractelor asumate, congestionarea traficului și semaforizarea excesivă, infrastructură de transport necorespunzătoare și slab întreținută, existența drumurilor neamenajate, numărul insuficient al mijloacelor de transport public la anumite ore de vârf și starea necorespunzătoare a acestora, lipsa unor căi alternative de legătură eficientă între estul și vestul orașului, insuficienta promovare și utilizare a transportului ecologic și a transportului public local, slaba dezvoltare a infrastructurii pentru mijloacele de transport alternative, grad relativ redus de reabilitare termică a clădirilor existente.
În ceea ce privește spațiile verzi, situația actuală se prezintă în termeni alarmanți. Se constată inexistența unor benzi forestiere cu rol de tampon între zona rezidențială și zonele industriale, asistăm la diminuarea și degradarea spațiilor verzi prin extinderea spațiului construit, avem o repartiție dezechilibrată a spațiilor verzi în zona intravilană a municipiului, spații verzi fragmentate în interiorul cartierelor, dispunem de un număr redus de spații verzi, compacte, cu suprafață semnificativă, se constată presiunea antropică sporită asupra spațiilor verzi și se exploatează abuziv fondul forestier.
Cum va arăta Clujul în viitor?
Din planificarea bugetară pentru 2018 se pot trasa câteva direcții de evoluție în ceea ce privește traficul, transportul și chestiunea spațiilor verzi. Astfel, până la finalul acestui an vor fi demarate lucrările la Centura Metropolitană Cluj, vor fi construite și reabilitate mai multe poduri (al Porțelanului, Fabricii și Garibaldi), se vor pune în circulație primele 11 autobuze electrice, se vor reabilita termic două instituții școlare (Colegiul Național ,,George Coșbuc” și Liceul de Muzică ,,Sigismund Toduță”), se vor demara lucrări pentru construirea unor parcuri noi în cartiere ( zona Între Lacuri și La Terenuri), se vor moderniza alte câteva parcuri ( Ștefan cel Mare, I.L.Caragiale, Piața 14 Iulie), se vor revitaliza spații publice (Parcul Feroviarilor, strada Mihail Kogălniceanu și Cetățuie), se vor construi mai multe parcări în zona centrală (zona Hașdeu, Piața Cipariu, strada Avram Iancu).**
De asemenea, pentru perioada 2019-2020 se intenționează instalarea a trei stații de încărcare a autovehiculelor, achiziționarea a încă 30 de autobuze electrice, se planifică modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public, reabilitarea termică a blocurilor, a școlilor și a instituțiilor publice, extinderea rețelei de troleibuz în zona cartierului Zorilor și a străzii Mehedinți.
Ce înseamnă un oraș mai verde?
Un oraș mai verde înseamnă protecție împotriva poluării și, implicit, un oraș mai frumos, mai bogat și mai curat. Verde, primitor și sustenabil va trebui să devină cât mai curând noua mantră a dezvoltării orașului nostru. La momentul actual în oraș are loc o luptă crâncenă între spațiile verzi și spațiile disponibile pentru construcții, dedicate realizării proiectelor rezidențiale sau a birourilor. Aglomerate cu precădere în zona de vest a orașului și cronic insuficiente în zona de est a Clujului, spațiile verzi sunt fragmentate, puține și majoritatea nefuncționale. Da, au mai apărut câteva parcuri prin cartiere, au mai răsărit câțiva copăcei în zona centrală odată cu reamenajarea Pieței Unirii și a străzii Horea, însă parcă tot sunt puține în raport cu puhoiul de mașini care se avântă în fiecare dimineață și seară pe străzile înguste ale orașului.
Oricât de straniu ar putea părea acest lucru, în totalitate verde Clujul nu va fi, dar se pot concepe și susține măsuri menite să-l facă mai puțin poluat și mai curat pentru următoarele generații. Așa cum ne arată experiența altor orașe sau state care și-au propus să devină verzi și curate, reducând emisiile de carbon, cea mai importantă acțiune în acest demers este educarea. A gândi mai ,,verde” înseamnă a avea un oraș mai puțin poluat.
Câteva exemple care ar putea să ne inspire:
Ghimbav (România) – proiectul ,,Reconstrucția Ecologică” – dacă vrei să construiești, trebuie să plantezi copaci
Los Angeles – și-a ,,colorat” străzile în alb pentru a reduce emisiile de carbon generate de aparatele de aer condiționat
Copenhaga și Amsterdam – infrastructură gândită pentru a încuraja mersul pe bicicletă mai mult decât cu mașina personală
Stockholm – autobuze care circulă cu etanol, parc de biciclete și gradul de cilivizare al locuitorilor (1/3 din mașinile noi vândute sunt autovehicule care poluează foarte puțin)
Londra – 2500 de autobuze hibride
Berlin – a implementat o zona verde chiar în inima orașului, unde sunt lăsate să patrunda doar mașinile cu autocolante care indica nivelul de emisii și care corespund anumitor standarde de mediu
China – ,,Inima Lacului” sau orașele-grădină
Care ar fi soluția?
Sunt destule, la îndemână și accesibile. Merită împrumutat modelul altor orașe europene care în drumul lor spre transformarea în urbe inteligente și-au decorat blocurile cu multe plante, au transformat acoperișurile clădirilor în oaze de verdeață și prospețime și folosesc mai des alte mijloace de transport decât mașina personală. Subliniată stăruitor de reprezentanții autorităților publice locale atunci când situația pare să depășească limitele suportabilității, schimbarea perspectivei asupra soluțiilor pare să ofere rezultatele cele mai bune pe termen lung. Dacă tot se construiește mult, să se construiască ,,mai verde”. Dacă tot ne deplasăm cu mașina personală până la serviciu, aflat la 15 minute de mers pe jos, am putea face o favoare prietenilor sau vecinilor luându-i cu mașina personală.
Soluții apar din perspectiva asupra acestor lucruri mici, din schimbarea unor tabieturi pe care le-am adoptat și la care, dintr-un motiv anume, ținem foarte mult. Categoric, o parte majoră în soluționarea chestiunii spațiilor verzi în direcția creării unui oraș curat și sustenabil revine autoritățiilor publice locale. Însă, așa cum este logic și firesc, rezolvarea problemei va veni din colaborarea celor două părți: autoritățile își vor recalibra viziunea asupra chestiunii spațiilor verzi, avansând-o mai energic în cadrul agendei politice și a planurilor bugetare la nivel local, iar comunitatea va încerca să gândească puțin altfel, mai aerisit, mai simplu și altruist. În acest mod vom reda Clujului o față reînnoită, nobilă și demnă de un aspirant la statutul de oraș inteligent.
*Cercetătorii afirmă că nu există un document care să releve situația demografică a orașului, de aici rezultă dificultățile metodologice în stabilirea numărului exact al locuitoriilor Clujului.
**Informația a fost expusă de domnul viceprimar, Dan Tarcea, în cadrul dezbaterii publice care a avut loc pe data de 14 noiembrie 2017.
