Clujul văzut din malluri și centre comerciale: explicații pentru un nou fenomen urban
Dinamica orașului Cluj – Napoca este alertă. Schimbarea se simte la orice colț de stradă, de la an la an orașul își modifică proporțiile și înfățișarea devenind tot mai cosmopolit în obiceiuri și atitudini, în idei și oferte. Creșterea numărului locuitorilor naște fenomene greu de combătut, accentuând faptul că orașul și-a atins limita, că străzile sunt prea înguste pentru numărul participanților la trafic, că se construiesc multe locuințe pentru a ajunge din urmă cererea, că se consumă de toate și, în general, mult.
Foto: Sandra Bendre
De cealaltă parte, Clujul se plasează bine în statisticile naționale, fiind orașul cu cea mai mică rată a șomajului din România. De asemenea, prin caracteristicile sale și calitatea forței de muncă prezentă aici, urbea reprezintă un pol de atracție pentru investitorii străini din toate colțurile lumii. Toate aceste caracteristici creează multe paradoxuri, specifice pentru orașele aflate într-un alert ritm de dezvoltare. Unul din aceste fenomene devenit tot mai evident în Cluj în ultimii ani este consumerismul.
Eterna dezbatere…
Observând empiric pulsul orașului Cluj nu putem să scăpăm din vedere apariția mai multor centre comerciale, pe lângă mallurile devenite adevărate puncte de atracție pentru foarte mulți clujeni. Apariția acestor spații în oraș schimbă în totalitate microsistemul zonei sau a cartierului în care apar. În primul rând, deschiderea acestor spații activează toate categoriile sociale nu doar din regiunea epicentrului, ci din întreg orașul, reprezentând, pentru mulți oameni, un potențial loc de muncă. Din alt punct de vedere, aceste apariții în peisajul urban modifică dinamica zonei, activându-i potențialul și specificul. Pe de altă parte, asistăm la o reorganizare fără precedent a spațiului urban: semnificația clădirilor este investită cu noi sensuri (cazul Gării Mici și a fostei Fabrici de Bere Ursus), iar relația citadinilor cu orașul este determinată de alte coordonate: în malluri și centrele comerciale găsim divertisment, oferte de evenimente, produse, mâncare, băutură, oferte de petrecere a timpului liber, servicii, iar în acest mod legătura noastră cu alte spații ale orașului se limitează.
De la începutul anului 2000 până în prezent, într-o încadrare grosso modo, în Cluj-Napoca au apărut două malluri și trei centre comerciale, pe lângă cele două deja existente. Tot în această perioadă, în cartierele Clujului apar tot mai multe magazine de tip supermarket și hipermarket, numărul acestora crescând în mod constant.
Explicațiile fenomenului
Promenada la mall reprezintă un obicei îmbrățișat de tot mai mulți clujeni. Sfârșitul de săptămână oferă ocazia propice pentru a ieși din casă și a face o plimbare … în spațiile comerciale imense, care ne pun la dispoziție oferte ispititoare pentru satisfacerea dorințelor și petrecerea plăcută a timpului liber. Fascinația este greu de stăpânit astfel încât mirajul vizual se înrădăcinează subtil în conștiință și ne determină obiceiurile.
În acest mod are loc transformarea rutinei noastre: mic dejunul, prânzul sau chiar cina nu mai este servită acasă, nu frecventăm cu regularitate piața pentru achiziționarea produselor alimentare, iar noi, locuitorii acestui oraș, devenim conectați simbolic într-o vastă rețea globală. Statisticile arată că 70% din populația României își petrece timpul liber la cumpărături, mai mult cu 20% decât alți europeni. Pornind de la aceste date, specialiștii oferă mai multe explicații acestui fenomen specific pentru societatea românească a secolului XXI.
Perspectiva economică
Analizând chestiunea din această perspectivă, se constată că există o legătură sintetică între gradul de dezvoltare a unei așezări umane și apariția centrelor comerciale. Fiind prezențe specifice pentru mediul urban, centrele comerciale relevă, în fapt, capacitatea de cumpărare a consumatorilor dintr-un oraș, fiind expresia cererii existente pe piață. Pe de altă parte, apariția centrelor comerciale într-o anumită zonă determină preferințele consumatorilor la nivel local, formulând noi înclinații spre consum și achiziție.
Perspectiva sociologică
Trecerea de la orânduirea socialistă la cea capitalistă a generat o ,,goană după fericirea imediată”, afirmă specialiștii sociologi. Cumpărăturile și actul achiziției au fost investite cu noi sensuri, fiind asociate cu emoții pozitive, cu pasiunea, plăcerea și viața îndestulată.
Perspectiva culturală
Conform datelor prezentate în Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, mallurile sunt încadrate în categoria instituții culturale; 53% din respondenții studiului citat considerând că aceste unități comerciale ar trebui să existe într-un oraș, 41% pledau pentru prezența teatrelor de operă/operetă și filarmonică și 38% – pentru existența obiectivelor de patrimoniu. Prin paleta de activități pe care aceste spații le propun cetățenilor orașului se transformă în obiective culturale, cu un impact imens în educarea comportamentelor tuturor citadinilor.
În loc de concluzii …
În pofida faptului că suntem cu toții consumatori este important să ne amintim cât mai des că orașul ne oferă extrem de multe spații pentru petrecerea timpului liber. De asemenea, am putea cocheta mai des cu ideea plimbărilor prin piețe și prin oraș căci fiecare dintre aceste recomandări ne va aduce o experiență de care aveam nevoie. Și, poate, cel mai important, să consumăm în mod responsabil, fie că este vorba despre alimente sau că ne referim la produse. 🙂
