Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, monument al arhitecturii occidentale și al arhitecturii orientale creştine
Ne-am întrebat adeseori de ce interiorul Catedralei Ortodoxe nu se regăsește în portofoliul fotografilor clujeni pe care îi urmărim. Am vizitat și noi acest lăcaș de cult și ne-am lăsat impresionați de interiorul frumoasei Catedrale, dar nu am îndrăznit să scoatem aparatul de fotografiat: parcă nu găseam un unghi potrivit, parcă lumina nu era bună, parcă nu reușeam să surprindem finețea detaliilor decorului, a mozaicurilor de Murano.
foto: Paul Lucaci, geadreams
Într-adevăr, atunci când intri în această biserică ceva necunoscut te face parcă mai pios, mai meditativ. Dacă ești suficient de atent la relația cu spațiile pe care le vizitezi, atunci o explicație pentru activarea unor trăiri neexplorate până în acest moment ar fi monumentalitatea acestui edificiu, sobrietatea interiorului decorat în stil bizantin, lumina difuză care te ancorează în realitatea pâmântească sporind distanța între tine și înălțimea bolților.
…după 1918
Istoria acestui edificiu, reprezentativ pentru Cluj, începe după anul 1918. Reîntregirea României după Primul Război Mondial a oferit cadrul perfect pentru realizarea unor proiecte culturale și arhitecturale unice. La Cluj, inițiativa construirii unui lăcaș de cult măreț i-a aparținut episcopului Nicolae Ivan, care obține susținerea financiară a Consiliului Dirigent al Transilvaniei. În urma concursului de proiecte organizat, câștigător devine planul arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu.
Lucrările de construcție a Catedralei Ortodoxe din Piața Avram Iancu, executate de Întreprinderea Generală Tehnică „Tiberiu Eremia” din București, încep în luna septembrie a anului 1923. În pofida sprijinului financiar considerabil oferit de Consiliul Diligent al Transilvaniei, construcția se prelungește totuși pe durata a zece ani, din lipsă de fonduri.
Pe data de 5 noiembrie 1933 are loc sfințirea Catedralei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, marcată fastuos printr-o ceremonie la care au participat regele Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai.
Primele lucrări de restaurare au fost inițiate în anul 1997.
De asemenea, în 1973 devine Catedrală Arhiepiscopală, iar în anul 2006 acest lăcaș de cult este ridicat la rangul de Catedrală a Arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, cel care este și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Un edificiu impresionant
Remarcabilă prin dimensiuni și alungirea pe verticală, Catedrala impresionează prin armonia între elementele arhitecturii brâncovenești și influențele bizantine. Construcția fascinează ochii vizitatorilor și prin bogăția picturilor murale realizate de Anastasie Demian și Catul Bogdan, ambii profesori ai Academiei de Artă din Cluj. De asemenea, merită amintit faptul că cele patru clopote ale Catedralei au fost achiziționate din Ungaria, de la firma Seltenhofer, iar marele candelabru din navă este donația regelui Carol al II-lea.
Una dintre cele mai frumoase picturi murale care poate fi admirată în interiorul Catedralei din Piața Avram Iancu se află pe peretele de sud al navei, unde este reprezentată scena Adormirii Maicii Domnului. Un alt element deosebit din interiorul bisericii este reprezentat de figurile leilor în ronde-bosse-ul care amintește de amvoanele italiene medievale. Pe latura nordică a edificiului pot fi admirate icoanele celor mai importante figuri ale sfinților Bisericii Ortodoxe. În criptă au fost înhumați Episcopul Nicolae Ivan și Arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Poate puțini dintre noi ne-am gândit că acest edificiu este inclus în Lista Monumentelor Istorice fiind totodată a treia cea mai înaltă catedrală din România, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara și Catedrala Evanghelică din Sibiu.
Privind arhitectura religioasă dintr-o altă perspectivă
Indiferent de perspectiva din care este privit acest edificiu monumental, impresia este puternică. Exteriorul își prezintă splendoarea atunci când se înconjoară de blândețea nopții, în timp ce interiorul este misterios și sofisticat indiferent de timpul zilei, de anotimp sau de starea de spirit. Merită așadar să încercăm să ne detașăm de clișee, de preconcepții și să admirăm arhitectura edificiilor religioase dintr-o altă perspectivă, să găsim expresiile și simbolismul lăcașurilor de cult și să ne bucurăm de bogăția lor decorativă.
