Un pahar cu povești direct de la cramele din Transilvania
Dragi iubitori de: povești cu tâlc savuros, istorii culese direct din viță-de-vie nobilă, rădăcini de adevăr ascunse într-o sticlă cu vin, v-am pregătit ceva…
Ce-ar fi să umplem un pahar cu povești despre podgorii, crame, vinificatori, soiuri de struguri, vinuri fabuloase și să-l savurăm din când în când, citind cu plăcere despre cramele din Transilvania? Înainte să spuneți da, vă mai dezvăluim ceva: aici nu trebuie să consumați responsabil, din contră. Lăsați frâu liber poftelor de lectură și bucurați-vă de o serie de articole despre lumea fascinantă a vinului, licoarea „poeziilor îmbuteliate” (*Robert L. Stevenson), așa cum o vom descoperi împreună pe parcurs, prin proiectul Cluj.com „Crame din Transilvania”.
Ne-am propus să vă deschidem apetitul pentru un domeniu extrem de bogat și fermecător care face parte din structura profund culturală și socială a Transilvaniei și, implicit, a Clujului. Arta vinului și poveștile din jurul producătorilor de vin sunt subiecte savuroase pentru orice curios, degustător pasionat sau specialist al zonei vinicole.
De ce Crame din Transilvania?
Transilvania a fost dintotdeauna un tărâm al legendelor vii. Unele dintre ele vorbesc și despre vinurile neprețuite care își au obârșia pe aceste meleaguri. Legendele transmise la gura sobei din moși strămoși, povestesc cum… o sevă nemaiîntâlnită străbate ținuturile Transilvaniei, hrănind strugurii care se găsesc în aceste regiuni fără seamăn. Aici cresc dintotdeauna neprețuiții struguri folosiți la renumitele vinuri transilvănene, vinuri unice.
În Harta Transilvaniei, realizată de Honterus în secolul XVI, în centrul regiunii apare cu litere mari WEINLAND – ȚARA VINURILOR, cu referire la zona Târnavelor. Pentru cei din vechime, Transilvania era o țară unică, specială și miraculoasă, în care găseai la tot pasul minerale dintre cele mai rare, iar cele mai banale lucruri aveau proprietăți nebănuite. Lacuri de vin, vii cu „struguri de aur“, cea mai curată sare din lume se numărau printre minunile acestei regiuni.
Istoria viti-vinicolă a regiunii transilvănene acoperă multe secole de descoperiri interesante, iar cramele care astăzi continuă tradiția producției de vin, din podgoria Sebeș Apold, trecând prin Târnave și până-n Sătmar, acoperind toate zonele viticole din Transilvania, Crișana și Maramureș, merită povestite în amănunt, picătură cu picătură. Ca să vă faceți o scurtă idee, în prezent există peste 45 de crame răsfirate în nouă podgorii:
- Podgoria Sebeș Apold
- Podgoria Alba
- Podgoria Miniș-Măderat
- Podgoria Aiud
- Podgoria Târnave
- Podgoria Lechința
- Podgoria Silvania
- Podgoria Diosig
- Dealurile Sătmarului
Dar Clujul? Ce viță poartă Clujul?
”Aşadar din Cluj încotro ne-am îndrepta privirea, fie la răsărit sau la apus, la sud sau la nord, tot ce se vede pot fi îmbrăţişate cu privirea viile şi ogoarele, fâneţele, pădurile.” (Ştefan Szanto la 25 februarie 1580).
Istoria, ce instrument esențial! Există izvoare scrise din 1377 care arată faptul că în Hoia se găseau plantaţii de viţă-de-vie. Cele mai întinse culturi cu vii ale orașului Cluj erau pe „Versantul pietros“ (în maghiară, Kőmál) şi pe „Versantul viţelului“ (în maghiară, Borjumál) ale dealului Cetăţuia şi în continuare, pe versantul sudic al dealului Hoia.
Până în secolul al XVIII-lea, Cluj a fost o zonă viticolă renumită. Toate casele aveau beciuri adânci pentru depozitarea vinurilor și toate subsolurile aveau acces direct din stradă, pentru a facilita aprovizionarea cu mărfuri.
Vinum de Hoiat era considerat pe vremuri versiunea premium a vinurilor produse în zona Clujului, comparativ cu restul producțiilor de masă, modeste, aciduloase. Secolul XVII confirmă atestarea Vinum de Hoiat în jurnalul de călătorii Civitates orbis terrarum de Braun Georg, Hogenberg Frans, Hoefnagel Joris, Egidius van der Rye.
Lingczigh Janos, jude al Clujului, nota la 1665 în memoriile sale: ”Mi-am cumpărat o vie de un jumătate de iugăr pe Versantul Pietros cu banii mei, în Hoia am o vie de un iugăr avându-i ca și vecini pe Filstich Lorinczne și Nekkel Imre … pe dealul Lombului sub pădure și la Cetatea Fetei am vii în suprafață de un jumătate iugăr fiecare…”
Din statisticile sec XVI reiese că o vie de un iugăr producea 1500 litri de vin, iar consumul de vin pe cap de locuitor depășea cantitatea de 30 litri, ceea ce la data respectivă era cel mai mare consum din Transilvania.
Acestea sunt doar câteva din bucățile de istorie care fac parcursul vițelor de vie în zona Clujului atât de interesant.
Există pasiune pentru vin la Cluj?
Cu certitudine, da!
- La Cluj avem cel mai bine-cotat târg anual de vinuri din România: WineUp Fair in Transylvania.
- La Cluj, avem singura școală privată de educație vinicolă din România, care oferă certificări de tipul WSET (Wine & Spirit Education Trust): Transylvania Wine School (TraWis).
- La Cluj, avem servicii de wine delivery pe bază de abonament: bringmewine.ro.
- La Cluj, avem cursuri de introducere în arta degustării vinului, realizate de specialiști și pasionați într-ale aromelor vinului.
- Avem cluburi de degustători, seri tematice cu și despre vin, locații gastronomice axate pe asocierile culinare cu vin, spații de socializare dedicate descoperirii de vinuri calitative.
- La Cluj avem o serie valoroasă de magazine specializate pe game de vinuri românești și internaționale.
Este, fără îndoială, un pol puternic de manifestare a interesului pentru lumea vinului. Să-l descoperim împreună, pe Cluj.com – Ghid Local! 🙂
