Prințesa soiurilor albe de struguri din Ardeal: Fetească Regală

de |

Prințesa soiurilor albe de struguri din Ardeal: Fetească Regală | O poveste relativ tânără

Pe lângă faptul că are o denumire tare inspirată, Feteasca Regală este și un soi de struguri născut în inima Transilvaniei, descoperit relativ recent și foarte apreciat de vinificatorii transilvăneni și nu numai. Dar cum a început povestea Galbenei de Ardeal (una din denumirile populare, alături de Dănăşană, Dănăşeană, Daneşană)?

Se spune că…

Prin anii 1920, în comuna Daneș din județul Mureș, podgoria Târnave, un inspector pepinier, pe numele lui Gaspari, a descoperit niște struguri la o băbuță. La o primă gustare, ceva nu se potrivea cu aroma specifică soiului Fetească Albă, pe care Gaspari credea că l-a găsit la băbuță. Descoperitorul acestui nou soi, care se presupunea că reprezintă rezultatul încrucișării naturale între Fetească Albă și Grasă de Cotnari, l-a preluat, l-a înmulțit și l-a introdus, practic, în arsenalul de soiuri de struguri autohtoni.

Sursa: Revino.ro

De la o descoperire oportună la mii de hectare cultivate

În cei aproape 100 de ani de existență „certificată”, soiul Fetească Regală s-a transformat într-unul dintre cele mai cultivate soiuri de struguri de pe teritoriul românesc (peste 13 000 de hectare), datorită calităților sale și a capacității foarte ridicate de adaptabilitate.

Ba chiar a și depășit granițele țării noastre, fiind răspândit și în Ungaria, sub denumirea Kiralyleanyka, în Republica Moldova, şi în alte ţări viticole europene.

Sursa: Carastelec Winery

„Numele soiului, Fetească Regală, reprezintă un semn de preţuire faţă de Casa Regală a României, care, după Primul Război Mondial, i-a împroprietărit pe fermieri, stimulând totodată refacerea viticulturii în sudul Transilvaniei. Vinul a fost prezentat pentru prima dată sub această denumire la Expoziţia Naţională de Vinuri şi Fructe de la Bucureşti, din anul 1928.

Se spune că episcopul romano-catolic maghiar de Alba Iulia, Marton Aron, a cumpărat în perioada interbelică o cantitate însemnată de vin de Blaj, unde se cultiva îndeosebi Fetească regală. În timpul ofensivei româno-sovietice din Transilvania, în toamna anului 1944, episcopul le-ar fi oferit soldaţilor sovietici câteva butoaie de vin. Aceştia au fost atât de încântaţi, încât s-au întors de câteva ori de la Turda, ca să mai ia vin. Locuitorii din Alba Iulia, deranjaţi de aceste vizite ale sovieticilor, au făcut o chetă publică şi au cumpărat tot vinul episcopului, pe care l-au oferit soldaţilor sovietici, pentru ca aceştia să nu se mai întoarcă în oraş.” – sursa Agerpres

Ca fapt divers, în anul 1958, vinul Fetească Regală produs la ferma Crăciunel (SEV Blaj), a luat medalia de aur la o competiție din Ljubljana, primind cel mai mare punctaj al concursului.

Specialistul în vinuri, Kormos Zoltan, este mare fan Fetească Regală:

„Are arome intense, are prospețime, și e foarte versatil. Poți să faci un vin petiant cum e Friza de la Carastelec, sau un spumant prin metode tradiționale cum e la Știrbey. Poți să faci un vin pe care să-l maturezi la butoi, cum e Fetească Regală Baricată de la Recaș, sau să-l maturezi doar în tanc.”

Vinul de Fetească Regală, un vin semi-aromat, are o culoare alb-verzui, cu nuanţe gălbui sau galben-verzui, care, pe măsura maturării, respectiv după 1-2 ani, îşi schimbă uşor nuanţa spre galben-pai sau chiar în galben-auriu. Are un gust plăcut, echilibrat conturat, fin, cu o aciditate specifică ridicată.

În Cluj, puteți degusta un vin de Fetească Regală în mai multe locuri, dar noi recomandăm The Office Wine Bar. 😉