Turism și tradiții în Izvoru Crișului, județul Cluj.
Redactori: Rakosi Vasile, Adrian Popa
Fotograf: Laura Vancea
Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Multumim voluntarilor noștri Laura Vancea, Rakosi Vasile și Adrian Popa pentru culegerea informațiilor, realizarea fotografiilor și redactarea textelor.
Comuna Izvoru Crișului, ca parte din regiunea etnografică Țara Călatei, este imediat recunoscută de călătorul obișnuit cu traseul Cluj – Huedin. Activitățile de artizanat și numeroasele meșteșuguri tradiționale practicate aici se reflectă de-a lungul localității, în spațiile special amenajate pe marginea drumului.
Trecând de la agricultură, la cărăușie și jucării pentru copii, până la meșteșuguri și artizanat, Izvoru Crișului este un perfect exemplu de valorificare a obiceiurilor și tradițiilor și, mai ales, de adaptabilitate a localnicilor.
Pe lângă aceste meșteșuguri și obiecte tradiționale accesibile turistului, o deosebită biserică reformată calvină domină satul, în posesia acesteia fiind și covorul turcesc oferit de György Rakóczi al II-lea, o amintire a perioadei otomane pe aceste teritorii.
Evenimente anuale în Izvoru Crișului
Izvorenii țin la tradițiile lor, dovadă fiind și organizarea anuală, începând încă din anul 1956, a Festivalului Tradițional din Dealul Riszeg, în cel mai apropiat weekend de data de 1 mai. Pe lângă principalul eveniment din cadrul festivalului, și anume concursul de cântece populare adresat copiilor, se desfășoară concerte și numeroase activități distractive, cum ar fi concursuri de mâncat plăcinte, alergare cu ouă sau în sac, partide de fotbal și altele.
Un alt eveniment ce marchează viața culturală a localnicilor din comuna Izvoru Crișului sunt Zilele Vasvári (5-6 iulie), cu rol de păstrare a tradițiilor și de comemorare a revoluției din 1848-1849. Acestea coincid cu Zilele Satului și includ concursuri pe teme istorice, lansarea coroanelor de flori pe apa lacului, turul bicicliștilor, proiecții tematice, muzică, dans, precum și un grandios marș cu torțe, încheiat cu un foc de tabără la care participă întreaga comunitate.
Pe lângă cele două evenimente principale, am mai putea aminti: zilele satului, competiția de fotbal “Cupa Călatei”, bal mascat, simpozioane, comemorări, nunți și botezuri. Aceste evenimente fiind organizate atât la Căminul Cultural existent în sat cât și în aer liber, unde sunt invitați politicieni, personalități din localitățile sau orașele înfrățite, ansamble, oameni de cultură și artiști.
Foto: Casa Tineretului, Izvoru Crișului
Pentru oaspeţii și turiștii ajunşi în zonă stau la dispoziţie numeroase posibilităţi de cazare (pensiunea Delia, Kovács, Eszter și Körös) completate de servicii care fac şederea acestora mai plăcută şi condimentată cu experienţe noi, ca de exemplu posibilitatea îmbrăcării veşmântului popular, vizitarea camerei tradiţionale şi a atelierelor meşteşugăreşti (cu programare).
Obiective turistice naturale în zonă
În Izvoru Crișului merită menționat dealul Riszeg, ce domină satul, pe al cărui versant însorit se găsește o plantă rară, tulichina mică (Daphne cneorum) al cărui nume în limba maghiară (Riszeg Virag) a devenit numele dealului. Un subarbust de origine mediteraneană, cu frunze veșnic verzi și cu florile de culoare roz, foarte parfumate, dispuse axial sau în inflorescențe laterale. Tulichina vegetează în pâlcuri dese, în special pe pantele pietroase și calcaroase și înflorește în lunile aprilie-mai.
Mai putem aminti și rezervația de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), peştera numită „Rakoczi” la izvorul pârâului Szalapataka, construcţia de piatră numită „Izvorul Crişului Repede”, care datează din anul 1936 şi care se află pe locul unde izvoreşte râul Crişul Repede.
Sărbători și port tradițional
Sărbătorile și obiceiurile din sat ne amintesc de vacanțele petrecute cândva alături de bunici, când Crăciunul răsuna de colinde, când nu erau sărbători pascale fără grupurile de flăcăi ce porneau voioși la stropit, când încă ne bucuram de balul strugurelui.
În Izvoru Crișului, pe perioada sărbătorilor religioase, cum sunt Rusaliile sau Confirmarea, de exemplu, oamenii încă îmbracă portul tradițional, renumit pentru culorile sale vii și motivele specifice, și merg la biserică. Nu există casă în care gospodinele să nu pregătească delicioase mâncăruri tradiționale (ciolan cu fasole și gulaș…)
Țara Călatei este renumită pentru portul tradițional impozant și impresionant datorită motivelor, culorilor și proporțiilor. Cândva, era purtat zi de zi, azi mai este folosit în zilele de sărbătoare.
Fetele poartă pe cap o cunună (párta), după confirmarea religioasă, realizată din mărgele albe și roșii, în spate cu panglici și un ciucure de mătase. Alături de cununi, fetele țin pe braț o eșarfă de lână. Musuiul este cea mai elaborată piesă vestimentară – un șorț / catrință purtată largă în spate, neînchisă în față, având colțurile întoare și băgate în brâu, lăsând astfel să se vadă postavul din interior. Pe cap și în jurul gâtului, fetele poartă un voal (dulándlé), cămașa este încrețită la gât și brodată la guler, având manșete și umeri. Portul este frumos completat de cizmele roșii brodate în lateral.
Tinerii obișnuiau să își monteze potcoave de cupru la încălțăminte. Când vine vorba de portul tradițional bărbătesc, cel mai cunoscut element este sumanul lung din postav, brodat și cu aplicații colorate de postav negru sau verde. Cămașa este largă, cu manșetele și gulerul brodat. În sezonul rece, bărbații poartă pantaloni de postav gri (albi în zilele de sărbătoare) și sumane gri lungi sau cojoace din piele care au aplicații de piele sau cusături la umeri.
Atât bărbații, cât și femeile, poartă veste din piele. Pe cap, bărbații poartă pălării de paie sau de postav de lână, pe care aleasa inimii le pune câte un buchețel de colilie.
