Orașul ne spune propria istorie: străzi-muzee în Cluj
Cele mai răscolitoare amintiri despre oraș se leagă invariabil de străzile acestuia. Drepte, înguste, șerpuitoare sau largi, ele, străzile orașului, ne-au fost mereu călăuze în drumurile zilnice, ne-au fost sfetnici tăcuți ai abisurilor sufletești și ai bucuriilor sincere, au fost tainicii martori ai miilor de întâlniri și despărțiri și, în sfârșit, ne-au ghidat grijuliu și protector pașii peste veacuri.
Transformându-se, trecând prin momente tragice sau de profunde împliniri istorice, orașul și-a schimbat înfățișarea, și-a îmbogățit moștenirea primordială cu noi spații, oameni și povești, creând o mare și fascinantă istorie. În amalgamul de întâmplări și evenimente care au marcat eterna noastră cetate urbană, cele mai ușor de urmărit evoluții sunt cele ale străzilor, ale numelor lor care, prin bunăvoința sau nedreptatea istoriei, au fost schimbate des și, uneori, arbitrar, modificând fundamental în acest mod relația citadinilor cu orașul. Ca o matrice identitară, numele străzilor păstrează ascunse toate frământările istoriei, care au rămas înscrise în denumiri și încă mai răscolesc astăzi sentimente și emoții alimentate artificial de discursuri provocatoare.
Străzile Clujului ieri și astăzi
Toponimia străzilor s-a modificat atât de des în Cluj încât este aproape imposibil să invocăm toate numele acestora. Fiecare etapă istorică din destinul țării a marcat adânc direcția de transformare a urbei. Denumirile străzilor relevă cu multă acuratețe narațiunile istorice la care am asistat noi, locuitorii Clujului.
📸 Rolly
Pe de altă parte însă, în tumultul treburilor cotidiene nu avem timp să ne gândim la semnificația numelor străzilor pe care le cutreierăm zilnic. De exemplu, așteptând culoarea verde la semafor pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 trebuie să încercăm un puternic sentiment de mândrie: această stradă, numită în trecut Platea Pontis, atestată documentar la 1362, este cea mai veche stradă din țară. Mai avem o stradă în Cluj care merită multă prețuire chiar dacă se află puțin mai departe de centrul orașului. Strada Donath, numită după curajosul cioban care a salvat Clujul de invazia turcilor, se numără printre puținele străzi din oraș a cărei denumire nu a fost schimbată de-a lungul istoriei.
📸 @vermllllon
Piața Unirii
Un nume atât de familiar încât cu greu ne imaginăm astăzi că cea mai mare piață a Clujului a avut și alte nume. Cu toate acestea, în secolul XIX aceasta a purtat succesiv numele Piața Mare – denumire moștenită din perioada medievală, apoi a fost denumită Piața Principală. În primele două decenii ale secolului XX, este adoptată o nouă denumire – Piața Regele Matia (Mátyas Király tér) – după numele conducătorului maghiar Matia Corvin. După Marea Unire produsă la 1918, denumirea pieței se schimbă iarăși, luând numele Piața Unirii. În perioada comunistă numele pieței a fost schimbat în Piața Libertății pentru ca după 1989 să se revină la denumirea interbelică a acesteia.
📸 @teoopaun
Piața Muzeului
Micuță și cochetă, această piață adună astăzi energia tinereții, vara transformându-se în cea mai dorită atracție a orașului. Greu de imaginat că în această piață, în secolul XIX, se afla un spital. În perioada medievală numele acestei piețe era Piața Mică, denumirea semnalând faptul că avea dimensiuni mai reduse decât Piața Mare. În secolul XIX este cunoscută sub numele Piața Carolina, denumire atribuită după Obeliscul Carolina construit în 1823 în cinstea soției regelui Francisc I, regina Carolina Augusta. Din perioada interbelică până acum, numele pieței se schimbă în Piața Muzeului, acordat în cinstea instituției care se află în capătul nord-vestic al pieței – Muzeul de Istorie a Transilvaniei.
📸 @aidagramz, @madalinatok, @vermllllon
Strada Mihail Kogălniceanu
Actuala stradă recent renovată care pulsează de avânt tineresc, unde este concentrată chintesența orașului universitar în care locuim, este unica arteră din interiorul vechii cetăți care nu are conexiune cu Piața Unirii. Atestată documentar la 19 februarie 1436, strada a fost mult timp cunoscută sub denumirea Farkas Utca ( în traducere: Ulița Lupilor). Izvoarele istorice spun că numele i se trage de la faptul că, din zona neprotejată a orașului, pe timpul iernii lupii pătrundeau până aici. În perioada interbelică, această arteră primește numele marelui istoric și om politic român, Mihail Kogălniceanu. În perioada belică, între anii 1940 – 1944, strada revine la denumirea sa inițială – Farkas Utca – pentru ca apoi să-i fie atribuit al doilea toponim – Mihail Kogălniceanu.
📸 Făclia de Cluj
Strada Iuliu Maniu
Numită metaforic ,,strada în oglindă” datorită complexului arhitectonic care flanchează artera pe latura sa estică, strada Iuliu Maniu este astăzi una dintre cele mai frumoase din Cluj – Napoca. Istoricii relatează faptul că în secolul XIX aceasta mai era numită și ,,strada mincinoșilor” sau ,,tronsonul escrocilor”. Numele era unul peiorativ și făcea referire la personajele care populau această stradă, aici fiind numeroase birouri de avocați, magazine de lux și apartamentele elitei orașului. În perioada interbelică, strada capătă nume românesc, fiind denumită în cinstea ilustrului om politic, Iuliu Maniu. Odată cu venirea la putere a comuniștilor, numele străzii devine 6 Martie.
📸 Visit Cluj
Bulevardul Regele Ferdinand
Artera cu aer boem și spirit atemporal, străjuită de superbele palate în stil eclectic, a trecut de-a lungul istoriei prin transformări succesive. Ca dovadă a evoluțiilor istorice stau denumirile variate ale arterei pe care o cunoaștem astăzi cu imperialul nume Bulevardul Regele Ferdinand. La începuturi s-a numit strada Podului. Mai târziu se numea Wesselenyi Miklos. Apoi, la începutul secolului XX, clujenii o știau cu numele de Calea Regele Ferdinand, apoi a fost Regina Maria. După un timp, strada Regina Maria devine strada ,,Gheorghe Doja”. După Revoluția din 1989 această stradă revine la numele său din perioada interbelică – Regele Ferdinand.
📸 Emil Boc
Strada Napoca
Pe strada care face conexiunea între Piața Lucian Blaga și Piața Unirii acum câteva secole treceau căruțe cu fân și cărbune spre zona centrală a orașului. Tocmai din acest motiv, în trecut, a purtat succesiv numele de strada Fânului strada Cărbunelui Interior și strada Jókai.
📸 @vermllllon
Strada Memorandumului
Cea mai vivace arteră a Clujului din punct de vedere al traficului, cea care ,,taie” orașul în două pe o mică porțiune, este strada Memorandumului. Denumirea actuală a fost stabilită în perioada post comunistă, fiind cunoscută anterior acestei perioade sub numele Ulița Mănășturului, Unio, mai apoi, până la abdicarea regelui în anul 1948, s-a numit Bulevardul Regele Mihai I, în perioada comunistă fiind cunoscută sub denumirea Bulevardul 30 Decembrie. În perioada postdecembristă adoptă numele sub care s-a făcut îndrăgită astăzi de toți locuitorii orașului.
📸 Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Strada Mărginașă
O stradă îngustă și în pantă stă aproape de zona centrală a orașului ca o mărturie istorică, veche de cinci secole. Această stradă marca limita cetății orașului vechi, având o importanță deosebită pentru fluxul de persoane și mărfuri care veneau din exterior, dar și o poziție-cheie în organizarea sistemului defensiv al vechii cetăți medievale. Astăzi, numele acestei străzi trezește admirație pentru trecut, dar și multe emoții …șoferilor.
Galerii în aer liber …
Răsfoind filele istoriei și cutreierând străzile orașului avem o plăcută senzație de mulțumire. Mulțumirea și seninătatea vine din înțelegerea trecutului și acceptarea lui. Numele străzilor din Cluj sunt muzee în aer liber, galerii în care ne plimbăm zilnic în demersul de a împăca trecutul cu prezentul și de a accepta cu entuziasm viitorul.
