Orașul ne spune propria istorie: străzi-muzee în Cluj | Partea a II-a
Ne întrebasem acum ceva timp de ce s-au schimbat numele străzilor în Cluj. Dilema a survenit după mai multe lecturi în care regăsisem alte nume ale străzilor decât cele pe care le știm și pe care obișnuim să ne pierdem pașii în căutarea inspirației sau a purificării cognitive. Sugeram atunci faptul că toponimia străzilor s-a aflat în strânsă legătură cu perioada istorică, cu evoluția orașului.
Câteva interpretări pot fi accesate în prima parte a acestei serii: Străzi-muzee în Cluj
După alte lecturi, experiențe trăite și absorbite în acest interval de timp, ne-au apărut noi întrebări și necunoscute. O evoluție firească. Ne-am întrebat așadar, ce semnificație au toponimele străzilor într-un oraș? Ce tip de legături se stabilesc între numele arterelor și comunitate? Care este sensul acestor raporturi în articularea unei identități colective?
📸 @teoopaun
Câteva piste interpretative…
Determinând intuitiv câteva răspunsuri, cercetând aspectele care apar întunecate, am descoperit câteva piste de interpretare. În această ordine de idei, am pornit să investigăm toponimia altor străzi din Cluj-Napoca astfel încât ne-am putut crea o imagine schematică a dinamicii geografice și umane a urbei noastre. Am mai observat că schimbarea toponimiei străzilor poate fi încadrată în limitele unui fenomen care a avut ca efecte restructurarea spațiului urban, concomitent cu determinarea unor fenomene sociale complexe.
Privind din această perspectivă academică și rigidă, am putea spune că orașul este un păstrător de indicii și de mii de contexte diferite care ne influențează preferințele. Noi am dorit să descriem un context din trecut și să-l repunem în planul prezent. Vă lăsăm pe voi să creați contextele.
Strada Primăverii
Cu nume elogios, care te binedispune de îndată ce-l auzi, strada Primăverii își șerpuiește benzile în cel mai mare cartier al Clujului – Mănăștur. Citadinii tineri ar putea să nu aibă amintiri prea multe legate de această arteră, însă clujenii trecuți prin viață știu cu certitudine că aceasta se numea până nu demult strada Lingurarilor. Pentru o foarte scurtă perioadă de timp, strada ia numele mareșalului Ion Antonescu pentru ca după anul 2002 să revină la vechea denumire – Primăverii.
📸 Viorica Fulop
Strada George Barițiu și strada Andrei Șaguna
Am trăit timpuri în care firicelul de apă care desparte Clujul în două jumătăți reprezenta un reper important în viața urbei, atât sub aspect economic, cât și geografic. Canalul Morii, cel la care facem referire, organiza spațiul într-un mod cu totul diferit decât astăzi, când o parte din el traversează tenebroasele ,,adâncimi” ale orașului, fiind bine ascuns sub dale de beton și clădiri din sticlă. Așadar, în acele vremuri și până în interbelic, pe lungimea reprezentată astăzi de cele două străzi – George Barițiu și Andrei Șaguna – se desfășura o singură stradă numită Strada Morii.
📷 @mihacdt
Bulevardul 21 Decembrie 1989
Cele mai intense senzații trăite pe această arteră sunt cele provocate de aglomerație, de trafic. Ne amintim momentul în care, abia ajunși în Cluj din orășele îndepărtate, memoram numele străzilor pe care le luam ca repere, în caz că ne-am fi rătăcit prin Cluj.
Dintre toate toponimele pe care le întâlneam zilnic, această stradă avea numele cel mai ușor recognoscibil. Era doar o impresie, desigur. Însă simbolismul numelui a străpuns nevoile imediate și pragmatice de adaptare, conducându-ne gândul spre sensul, semnificația numelui acestei străzi. În perioada modernă, această arteră era cunoscută cu numele de strada Ungurească. Apoi, în perioada comunistă, artera purta numele Lenin, iar după căderea regimului comunist, strada ia numele de Bulevardul 21 Decembrie 1989, în amintirea oamenilor care au murit în Piața Unirii.
📷 Captură din YT video
Strada Universității
O stradă frumoasă și specială pentru mulți clujeni este cea care face conexiunea între strada Mihail Kogălniceanu și Piața Unirii. Pe această stradă s-au consumat cele mai intense emoții și trăiri și s-au petrecut cele mai frumoase dimineți, amiezi și seri. Avem multe motive să îndrăgim această micuță și cochetă stradelă. La fel ca în cazul altor lucruri care ne plac, suntem tentați să credem că numele acestei străzi a sunat mereu așa, pentru că, nu-i așa, Universitatea se află din timpuri imemoriale la locul ei.
Cu toate acestea, strada Universității a avut mai multe nume de-a lungul timpului. De exemplu, pentru mult timp era cunoscută cu denumirea de strada Turzii, iar în epoca comunistă, până să fie stabilit numele sub care o știm astăzi, a fost strada Pușkin.
📷 Primăria Cluj-Napoca (strada înainte de a deveni pietonală)
Bulevardul Eroilor
Flancat de un monument al Memorandiștilor și de statuia Lupa Capitolina, Bulevardul Eroilor este astăzi locul preferat pentru o promenadă în centrul orașului. Totul pare să îmbie trecătorul să încetinească pasul și să își odihnească gândul: copăceii asigură umbra în zilele toride de vară, băncuțele invită la o clipă de răgaz, terasele dau fervoare acestei artere și Cinema Victoria îl asigură pe orice călător că sunt lucruri atemporale în această lume.
Cu toate acestea, denumirea acestei străzi reflectă cel mai expresiv succesiune timpurilor istorice. În perioada modernă, această stradă s-a numit de Mijloc, în perioada Belle Epoque a purta numele de Deák Ferenc utca, apoi, în interbelic această stradă se va numi Regina Maria, după al Doilea Război Mondial devine Bulevardul Viaceaslav Molotov, iar după 1964 se transformă în strada Dr. Petru Groza. După 1989, strada își schimbă numele în Bulevardul Eroilor, pentru a aminti urmașilor de ,,eroii martiri” care au murit în fața Librăriei Universității.
Strada Emmanuel de Martonne
Această străduță micuță, boemă, cochetă este în stare să trezească nostalgii și dulci amintiri oricărui trecător. Este suficient să faci câțiva pași, să te uiți în stânga și în dreapta și pe loc vei simți cum ascunsele camere ale memoriei se deschid și revarsă în conștient momente ce păreau pierdute în uitare. Lirismul acestor emoții vine poate și din faptul că pe această stradă, numită Szinház utca, se afla clădirea teatrului.
În loc de concluzii
Este destul de ușor să ne pierdem în ,,jungla urbană”, metaforic vorbind, desigur. Cu toate acestea, în pofida faptului că ne grăbim mereu spre nu-știu-unde, suntem parte a unui context mare și, în același timp, suntem creatori de contexte sociale și urbane. Ieșind dintr-un context sau, mai bine spus, integrând un context în alt context, devine imperios necesar să ne focusăm pe detalii. Doar acestea fac cu adevărat diferența…
