Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj

de |

Sinagoga de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj

Lăcașurile de cult sunt poate cea mai prețioasă parte a patrimoniului cultural și material național, fiind cea mai elocventă mărturie a formării identității noastre naționale. Dacă bisericile ar putea vorbi, ne-ar spune cea mai fascinantă poveste a vremurilor trecute, ne-ar aminti de oamenii pe care nu i-am cunoscut dar a căror memorie străpunge negura timpurilor luminând și veghind asupra multor generații.

Trecem zilnic pe lângă ele, uneori le admirăm frumusețea, alteori le ignorăm splendoarea. Dar câte minunății poți descoperi la o privire mai atentă!

Pe strada Horea numărul 21 – 23 se află unul dintre acele locașuri de cult care reprezintă o enigmă pentru mulți trecători. Tăcerea acestui monument singuratic ne poate face să credem că nu vrea să aibă nimic de-a face cu orașul, că o teribilă sfidare a pus stăpânire pe zidurile edificiului înstrăinându-l într-un măreț ,,turn de fildeș”. Însă nu, Sinagoga Neologă din Cluj rămâne misterioasă pentru că sunt foarte puțini oameni care-i deschid ușile masive. Durerors este și faptul că în urmă cu câțiva ani zidurile exterioare ale sinogogii au fost vandalizate prin scrierea unor mesaje instigatoare și defăimătoare la adresa comunității evreiești.

Sinagoga Neologă din Cluj 

La sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, în Cluj exista o puternică comunitate de evrei cu un activ rol în viața socială, economică și culturală a urbei. Astfel, necesitatea construirii unui edificiu de cult mozaic a fost o chestiune firească, cerută de imperativele acelui context. Între 1886 – 1887, pe strada Franz Joseph numită în epocă în limbaj colocvial și Ulița Evreilor, astăzi strada Horea, firma fraților Károly Reményik, sub îndrumarea arhitectului Izidor Hegner, ridică un lăcaș de cult în stil maur.

Sinagoga Neologă de pe strada Horea
Foto: Istoria Fotografiei Clujene

Inaugurarea noului edificiu religios a avut loc pe 4 septembrie 1887, însă funcționarea sa ulterioară a fost rapid periclitată de evenimentele din perioada interbelică. În 1927 sinagoga este grav deteriorată, fiind vandalizată de legionari. Este restaurată ulterior însă apoi, după anul 1940, devine magazie. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial este puternic afectată de bombardamente. După război, în perioada 1947 – 1951, prin sprijinul financiar al Guvernului României sinagoga de pe strada Horea este complet restaurată. Acest edificiu de cult mozaic este astăzi singurul funcțional la nivelul orașului, fiind și un important monument al Holocaustului. Sinagoga Neologă din Cluj mai este cunoscută și sub numele de Templul Memorial al Evreilor Deportați.

Soarta tragică a acestui monument de cult dar și a întregii comunități evreiești din Cluj poate fi citită pe numeroasele plăci comemorative care împânzesc zidurile exterioare și interiorul sinagogii.

Sinagoga este deschisă în timpul marilor sărbători iudaice, dar se poate și vizita de către persoanele interesate sau de către grupuri. La cerere se poate asigura și ghid. 

Date de contact: 

Telefon: +40 (0)264 596 600

E-mail: comevcluj@upcmail.ro

sinagoga-neologa-de-pe-strada-horea
Foto: M I H Λ I H Ξ N D Ξ Λ
Destinul comunității evreiești din Cluj 

După Oradea, în orașul Cluj-Napoca locuia a doua cea mai mare comunitate evreiască, în perioada interbelică reprezentând 15% din populația întregului oraș. Ca în toate țările europene, comunitatea evreilor din Cluj a avut o istorie marcată de mult tragism.

Cu o puternică rădăcină în trecutul urbei, prezența evreilor este consemnată în cronicile Clujului încă din secolul XVI. Pentru o lungă perioadă de timp, acestei comunități i-a fost restricționată prezența în oraș, membrii acesteia fiind plasați în zonele marginale, în afara zidurilor cetății medievale. Abia în anul 1851 statutul acestora este reglementat prin decret regal, venit de la Viena, apoi, în anul 1867, este instituită o nouă lege care permitea accesul la locurile de muncă a membrilor acestei comunități. Aceste modificări legislative au permis afirmarea evreilor în destinul social, economic și cultural al urbei. Tot în acest context, comunitatea evreilor a putut să se organizeze din punct de vedere religios construindu-și o mică sinagogă pe actuala strada Bulevardul 21 Decembrie 1989, apoi una nouă, din piatră, pe actuala stradă Paris.

Ascensiune, decimare, memorie 

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii se implică activ în activitățile comerciale, în industrie, îmbrățișând și profesiile liberale. Se consideră că ei au fost cei care au introdus diverse forme ale producției capitaliste la nivelul întregii regiuni. Emanciparea evreilor a avut efecte pozitive asupra dezvoltării orașului nostru și au contribuit la ridicarea prestigiului Transilvaniei la nivel european: în anul 1867 au reprezentat industria acestei regiuni în cadrul expoziției de la Paris și în cadrul Expoziției Millenium de la Budapesta. De asemenea, această comunitate și-a adus contribuția și la dezvoltarea industriei grele, metalurgice, farmaceutice și a micilor fabrici de pe întreg cuprinsul Transilvaniei. La sfârșitul perioadei interbelice, circa 57% din firmele înregistrate în Registrul Comerțului Cluj aparțineau evreilor. Magazinele din zona centrală erau de asemenea deținute de evrei sau de maghiari și o treime din cei 470 de medici din oraș, câți activau la acea vreme în Cluj, erau evrei.

Arhitectura a fost iarași un domeniu în care membrii acestei comunități și-au lăsat o puternică amprentă. Istoricii spun că promotorii  stilului Secession, a cărui expresie plenară o regăsim astăzi în arhitectura Palatului Prefecturii Cluj, au fost tot evreii.

Dintr-o teribilă aranjare a conjuncturilor, în perioada interbelică au loc o serie de modificări legislative care au anticipat perioada sumbră a celui de-al Doilea Război Mondial. După anul 1945, din cei 16 673 de evrei care locuiau în Cluj în anul 1941, doar 80 au rămas în viață în oraș. Foarte mulți au murit în diverse lagăre de concentrare, alții au fost executați în țară, alții s-au refugiat în diverse zone încercând să scape de teroarea prigonirii. Astfel, în perioada imediat următoare încheierii războiului numărul evreilor din Cluj a crescut la 1000.

După instaurarea comunismului în România are loc cel de-al doilea mare exod al evreilor, care au părăsit țară dezamăgiți de condițiille instituite de noul regim și de noua ideologie. La momentul actual, în Cluj, populația evreilor numără aproximativ 200 de familii.

Surse: Comunitatea Evreilor Cluj, Adevărul.ro, TVR+