Să cunoaștem satele clujene: Luna de Sus / Lona (Partea a II-a)
Mulțumim voluntarului nostru Paul-Daniel Golban pentru culegerea informațiilor și realizarea textelor. Localitate inclusă în proiectul ,,Clujul văzut altfel: 422 sate, 75 comune, 5 municipii, 1 oraș.”
PARTEA I -> poate fi citită aici: https://goo.gl/noHrGt
PARTEA a II-a
Portul tradițional:
În trecut, îmbrăcămintea pentru bărbați era compusă din: cămașă din pânză creață, priceși (pantaloni), zeghe, sfeter (jerseu), căbat, suman, laibăr (vestă – nelipsit nici vara), căciuli, pălării din fetru sau paie, cizme sau bocanci.
Femeile purtau cămașă, fustă, rochie, șorț, năframă (batic) și cizme.
Exista îmbrăcăminte de port și de sărbători.
Nici un bărbat nu umbla descoperit, decât în caz de deces în familie. Nici femeile nu puteau fi văzute fără năframă.
Costumul popular românesc era compus din: cămașă albă din pânză cu strese negre și galbene, rochie albă, catrință neagră cu franjuri, cu motive albastre, cizme negre, năframă neagră cu “crengi” cu flori galbene, laibăr negru cu motive galbene și albastre, pentru femei, iar pentru bărbați pantaloni albi, cămașă din pânză albă cu motive naționale albastru, galben și negru, cizme negre, căciulă neagră și brâu tricolor.
Costumul popular maghiar, este specific regiunii Călata: pantaloni negri (priceși), cămașa albă, laibăr negru cu fireturi, cizme negre, pălărie neagră – bărbați, fustă roșie, verde sau albastră, plisată mărunt (fersing), cămașa albă cu mâneci largi plisate, laibăr scurt, șorț plisat, cizme negre, năframa albă cu buline mari ca niște mingi (labdás): roșii, albe, verzi, pentru femei.
Bucătaria și alimentația tradițională:
Mesele zilei erau:
- Prânzul – orele 6,30,
- Amiază – orele 12,00,
- Ujina – orele 18,00,
- Cina – orele 22-23,00.
Mâncarea obișnuită de prânz era mămăliga cu brânză sau ratota (papara).
La amiază era zama (supa) de fasole, varză sau cartofi cu carne afumată sau tăiețeii cu brânză, cu varză sau pârgăliți.
La ujină se consuma slănină sau brânză cu ceapă, iar la cină mâncăruri ușoare: mămăligă cu lapte sau tăieței cu lapte.
Mâncărurile de post erau: salata orientală, fasolea frecată, ghiveciul călugăresc, tocana de ceapă, varza (murată) călită, supa de razalăi, ciorbe de măcriș, salată, mere, agrișe, fasole, cartofi, varză, așa-numitul “lapte de bou” (pere, prune, mere uscate și fierte).
Pentru sărbători se pregăteau: “leveșa” (supa de găină sau vită) și sarmalele cu păsat.
Prăjiturile erau: sucitura (baigli) cu nucă sau mac, prăjitura cu mere sau cu brânză de vaci, mălaiul și torta.
La anumite ocazii se făceau plăcinte cu brânză și ceapă sau varză, pancove (gogoși), kürtös-ul (tulnic) sau plăcinte subțiri (clătite).
Pâinea era coaptă acasă de fiecare familie. Odată cu ea se făcea și lipia sau langalăul.
Băuturile folosite erau: monopolul (rachiu alb), monopolul îndulcit (cu zahăr ars și chimion), vodca, rar țuica și vinul, iar berea neagră era produsă acasă din orzoaica prăjită.
Lăcașuri de cult
Biserica din Luna de Sus (construită în 1927 pe o fundație din piatră și este acoperită țiglă).
> Troița din fața bisericii, sculptată din lemn de stejar, a fost ridicată în anul 1938 de Liceul de fete “Regina Maria” din Cluj în cinstea eroilor căzuți în războiul pentru întregirea neamului și făurirea României Mari.
> Casa parohială a fost construită în 1939 lângă biserică.
Biserica reformată Lona. Are suprafața de 132 mp, edificată de către unguri și sași la sfârșitul secolului al XIV-lea (aproximativ 1390, alții spun că în prima jumătate a secolului). Este cea mai veche construcție din localitate și a funcționat până în secolul al XVI-lea ca biserică romano-catolică. Se pare că hramul acesteia a fost Sf. Martin, episcop de Tolouse (315-379), originar din Sabataria, azi Szombathely (Panonia).
Hramul bisericilor:
Biserica din Luna de Sus are hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil“.
Biserica reformată din Lona are hramul „Sf. Martin“.
Educație, asociații și activități culturale
Școli: Școala Gimnazială Luna de Sus cu clasele I-VIII (Strada Principală 369, Luna de Sus 407281).
Școli confesionale: Școala confesională ortodoxă, Școala confesională reformată.
Grădinițe: Grădinița din Luna de Sus (cu program prelungit)
Cămin cultural: Căminul cultural din Luna de Sus
ONG-uri/Asociații/Grupuri/Activități culturale și recreative:
- Șoimii Carpaților (înființată în 1933, director Iuliu Hațieganu),
- Cor mixt popular compus din tineri (înființat în 1949 de Gábor Aronka; ține câteva luni)
- Cerc care avea drept scop promovarea tradițiilor populare maghiare (înființat în anii ’80 de învățătoarea Boros Illona. În cadrul acestui cerc a existat și un ansamblu coral pregătit de prof. Buzás Pal, funcționând între 1983-1985 cu 50 de membri.)
- În anul 1966 s-au turnat pe malul Someșului Mic, în hotarul satului, secvențe din filmul Șapte băieți și o ștrengăriță, coproducție română-franceză-italiană, în regia lui Bernard Borderie, cu actorii: Jean Marais, Florin Piersic, Dem Rădulescu, Aimée Iacobescu ș.a. În timpul filmărilor a fost aruncat în aer podul pe care se făcea legătura cu zona numită „La deal“ (a fost construit în 1936, refăcut în 1946, în locul lui este azi doar o punte șubredă).
- Echipa de fotbal Bradul, Luna de Sus, înființată în anii ’30, numită apoi Avântul, care a activat până în anul 2000 în divizia județeană.
- Azi există o echipă de fotbal de copii antrenată de Jakab Csaba. Asociația sportivă Avântul Luna de Sus a fost reînscrisă în registrul sportiv în 2002. Președinte: Ferenc Laszlo.
- Echipa de fotbal de seniori activează în Divizia Județeană Călata, antrenor Eugen Zamfir.
- O formație de dansuri populare maghiare (táncház) înființată în anul 2000 își desfășoară repetițiile la Căminul cultural. Instructor: Jakab Judit, căsătorită Tohotni.
- Asociația Culturală Magyarlona (Magyarlona Kulturális Egyesület) înființată în 2005 de către 7 membri fondatori.
- De la începutul anului 2006 două grupe (copii și tineri) deprind măiestria dansurilor populare românești sub îndrumarea domnului Dinu Ban.
Locuitori, populație:
Număr locuitori:
Din punctul de vedere al numărului de locuitori, Luna de Sus se încadrează în categoria satelor mari, ocupând poziția a XIV-a între localitățile județului și a doua între satele care nu sunt reședință de comună.
În anul 2009 populația localității Luna de Sus era de 2105 locuitori. La 1 iulie 2010 erau 2153 locuitori în Luna de Sus.
Densitatea populației: 129,76 locuitori/km2; intravilan: 565,38 locuitori/km2.
Etnii: români, maghiari, rromi, germani, italieni, ruși (lipoveni).
Confesiuni: ortodoxă, reformată, romano-catolică, baptistă, penticostală, greco-catolică, unitariană, altele, una nedeclarată.
Cei mai în vârstă locuitori: Albert István (n. 1918), Ioan Feneșan (n. 1923).
Ocupații/Meșteșuguri: dulgheri, tâmplari, croitori, fierari, zidari, zugravi, rotari, cojocari, cizmari, mai nou fierari-betoniști, sudori, mozaicari-faianțari etc.
Obiceiuri de sărbători: colindatul, plugușorul, Boboteaza, Umblatul cu Crucea, Sfintele Paști, Înălțarea Domnului (Ispas); Rusalii etc.
Oameni de seamă ai Lunei de Sus:
■Cetățeni de onoare: Ricci Jozsef (n. 1929).
■Preoți, cadre didactice, doctori în științe:
●Români:
Ioan Stan – paroh (n. 1832 – d. 1891) ;
Teodor Stan – paroh, notar (d. 1864);
Nicolae Ignat – profesor de desen tehnic/arte, pictor (n. 1894 – d. 1980);
Dumitru Abrudan – învățător și director al Școlii Luna de Sus, instructor pentru pregătirea militară, contabil (n. 1910 – d. 1991);
Cornelia Radu – asistent universitar, director de școală, profesor (n. 1917);
Ioan Iepure – învățător suplinitor în satul natal (n. 1931 – d. 1958);
Susana Crișan – profesor (n. 1940 – d. 1992);
Viorica Ianc – educatoare, agent de asigurări (n. 1956);
Niculina Căpușan – învățătoare, avocat (n. 1967);
Marioara- Liliana Bonda – profesor (n. 1971);
Emilia Ola – profesor psihopedagog (n. 1972);
Gheorghiță-Mihai Căpușan – diacon, preot (n. 1973);
Mihaela-Laura Căpușan – învățătoare (n 1973);
Dr. Dacian But-Căpușan (n. 12 octombrie 1976);
Răzvan Crișan – profesor de istorie, director al Școlii Luna de Sus (n. 22 aprilie 1977);
Susana-Mihaela Căpușan – învățătoare (n. 1977).
●Maghiari:
Gurzo István – învățător (n. 1808 – d. 1870);
Gurzo Ferenc – pastor (n. 1833 – d. 1866);
Hindrich Emilia – supraviețuitor al Holocaustului, profesoară (n. 1939);
Szatmári Béla – pastor (n. 1942);
Albert Imre – doctor în agronomie, lector (n. 1954);
Albert Tibor – profesor (n. 1963);
Jakab Amalia – creatoare de modă (n. 1966);
Szatmári Ildiko – profesor (n. 1968);
Jakob Csilla- Gizella – învățătoare (n. 1975);
Czako Enikö – învățătoare (n. 1976);
Varga Erzsébet – profesor (n. 1976);
Albert Csilla – profesor (n. 1976);
Hindrich Sándor – cantor, dirijor de cor, profesor suplinitor (n. 1977);
Hindrich Csilla – educatoare (n. 1978);
Kovács Kinga-Csilla – educatoare (n. 1978);
Albert Imre Otto – director executiv, consilier (n. 1981);
Gurzo Adél – suplinitoare (n. 1983);
Albert Renata, căs. Kiss – educatoare suplinitoare (necalificată), Atalanta, SUA.
●Alți oameni de seamă care au activat la Luna de Sus:
Ion Moldoveanu – învățător, poet (n. 10 ianuarie 1913 – 17 mai 1939);
Victor Popa – luptător pe front în Al Doilea Război Mondial, rănit și decorat; învățător; director al Căminului Cultural; lector universitar (n. 1908 – d. 1992);
Denderle Jozsef – preot, profesor, scriitor, traducător, autor de manuale (n. 1911 – d. 2002);
Dobos Atilla-Emeric – profesor, antrenor de fotbal calificat, membru al societății de Științe Geografice din România (n. 1925 – d. 1984);
Albert Hajnalka – profesor (n. 1963);
Aurelia-Dorina Chifor – cercetător fizician, profesor (n. 1965).
Bibliografie/Surse:
Dr. Dacian But-Căpușan, Luna de Sus, istorie și actualitate, Ed. a 2-a, rev., Editura Episcopiei Sălajului „Credință și viață în Hristos“, Zalău, 2011.
(ISBN 978-606-92085-7-1) COTA: 908(498 Luna de Sus).
