Să cunoaștem satele clujene: Cătina | #JudețulCluj

de |

Să cunoaștem satele clujene: Cătina | #JudețulCluj

Articol inclus în proiectul Clujul Văzut Altfel: 422 sate, 75 comune, 5 municipii, 1 oraș . Mulțumim voluntarilor Delia Kozak, Marcel Seliceanu și Gelu Cătinean pentru deplasare, culegerea informațiilor, realizarea fotografiilor și redactarea textului. 

Cătina este o comună în județul Cluj, situată în partea estică a acestuia, în Câmpia Fizeșului, la o distanță de 60 km de Cluj-Napoca și 35 Km de Gherla. În componența ei intră satele: Cătina (reședința de comună), Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă, unde se află Lacul Cătina. 

Prima atestare documentară este din 1327, apărând sub numele de Kathna. Ulterior, întâlnim alte denumiri precum: Ketina(1850), Katona(1854). În limba maghiară „katona” înseamnă oştean / cătană.

În comună există dispensar medical, cabinet veterinar, oficiu poștal, o farmacie, un Centru de Informare Turistică şi o bibliotecă cu peste 8280 de volume de carte, dotată cu calculatoare şi internet. La Şcoala cu clasele I-VIII Cătina, ce cuprinde şi Grădiniţa de copii, învaţă în total 176 de copii (n.r. în anul 2016).

Catina - Marcel Seliceanu (17)

În localitate se află patru biserici:

  • Biserica Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril, terminată în 1981, în curtea căreia se află Monumentul Eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial.
  • Biserica Romano-Catolică, ridicată între anii 1802-1806
  • Biserica Greco –Catolică
  • Biserica Reformată

Credincioșii sunt majoritari ortodocși (72%), romano-catolici (8%), reformați (12%) şi greco-catolici (5%). Media de vârstă a locuitorilor este de peste 60 de ani, cea mai longevivă persoană fiind Susana Fizeşan, în vârstă de 97 de ani (n.r. anul 2016). Înainte de anul 1944, Cătina era populată de evrei. Cei care au supraviețuit războiului, au vândut însă tot ceea ce aveau și au plecat în Israel. În prezent, în Cătina trăiesc 727 de români, 146 de maghiari și 44 de romi.

Castelul grofului din Cătina

De-a lungul timpului, castelul grofului Logothetti a făcut parte din viața locuitorilor din Cătina sub diverse forme. Până în 1989 acesta a avut mai multe destinații: a fost pe rând școală, internat, grădiniță. După revoluție, a fost retrocedat moștenitorilor de drept, castelul rămânând însă în paragină.

#Info » În anul 2016, castelul se afla încă într-o stare avansată de degradare (vezi foto). În toamna 2017 însă lucrurile s-au schimbat » vezi situația castelului (foto) aici.
#Info 2 » Un scurt istoric al familiei nobiliare Logothetti din Cătina a fost realizat de către Ion Augustin Vidican » aici.

Zile de sărbătoare

La 1 februarie se organiza „Târgul Cătinii” unde, în trecut, se vindeau vaci, boi, porci ( 1 bou echivala cu 58 de ari sau 1 iugăr). Târgul ținea trei zile și se suprapunea cu sărbătoarea religioasă „Întâmpinarea Domnului”. Se încheia cu hora satului. În prezent se vând chinezării, uneori și animale, cu precădere purcei.

Hramul Bisericii Ortodoxe „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” se ţine în data de 8 noiembrie cu participarea a aproximativ 3000 de persoane. Cu această ocazie are loc o expoziţie de obiecte culturale, iar credincioşii ortodocşi oferă bucatele: câte şase oi la ceaun, şase mii de sarmale, trei ceaune de balmoş. Tot atunci, doamna Alina Florean prezintă lada de zestre moştenită de la bunici şi străbunici. Lada conţine: cămăşi ( treisprezece cămăşi de femei şi două cămăşi de bărbaţi), prosoape, feţe de masă, feţe de pernă şi vălăticuri de pânză (pânză ţesută în război şi toarsă cu mâna).

La Rusalii, în trecut, se ţinea un joc mare, în ţarina de la limita dintre Budeşti, Copru şi Cătina. În prezent obiceiul nu se mai păstrează datorită îmbătrânirii populaţiei.

Lovitul ouălor pe coastă” este un alt obicei al locului. De Paşti se organiza un concurs în care se ciocneau ouă, însă unele erau făcute din gips, pentru a fi câştigătoare.

În ultima duminică din iulie se ţine Sărbătoarea „Fiii satului” cu participarea Ansamblului Sătesc de Dansuri „Muguri de cătină” şi a cântăreților de muzică populară: Ungurean Ioana, Moldovan Nelu, Pavel Claudia şi mulţi alţii. Cu ocazia acestui eveniment sunt premiaţi cei care au cincizeci de ani de căsătorie, se acordă diplome de excelenţă foştilor primari, directori de şcoală, preoţi pensionari.

Portul popular

Portul de nevastă are o vechime de peste o sută de ani şi este format din: rochie cu laibăr, cămaşă din pânză ţesută în casă, cu cipcă de mână şi fire scoase din ţesătură, şorţ de mătase înflorată, poale, năframă din mătase naturală, înflorată asemeni şorţului, deasupra un huioş (haină de iarnă) din postav negru.

Portul popular, specific zonei, este format din: cămaşă alb cu negru, ţesută la război, poale de pânză cu cipcă făcută manual, catrinţă, laibăr şi năframă neagră din tergal, brodată cu flori tot negre. Rochia de mireasă era costumul popular. La bărbaţi, portul popular era constituit din: cioareci (pantaloni negri din cânepă), laibăr, chimir, cămașă albă, ghete sau cizme.

Proiecte locale

Părintele Ilovan Gheorghe, un om deosebit, implicat în viaţa comunităţii, are în proiect constituirea Muzeului Satului, grupând obiecte vechi deţinute de oamenii din sat.

De asemenea, părintele a constituit, în anul 2015, un atelier de pictură pe sticlă, implicând în această activitate, în fiecare sâmbătă a vacanţei de vară, 20 de copii din Cătina. Proiectul continuă an de an, iar materialele sunt oferite de biserică. Alte proiecte ale preotului Ilovan Gheorghe sunt de a construi o casă nouă parohială, o capelă şi un azil de bătrâni.

Multe din aceste informaţii le-am obţinut de la colonelul în rezervă Vasile Voievod, care le-a adunat de-a lungul timpului în vederea scrierii şi publicării lor într-o monografie a localităţii.

Cătinenii sunt oameni primitori, trecăndu-le pragul te întâmpină cu bucate tradiţionale, renumite fiind palaneţele cu brânză sau urdă, sarmalele, răciturile şi cârnaţii din carne de porc.

Redactor: Kozak Delia
Foto: Marcel Seliceanu, Kozak Delia & Gelu Cătinean
Mulțumim pentru implicare!