Să aflăm câte ceva despre Corpadea…
Redactor: Delia Kozak
Fotograf: Adina Apetroae, Anton Camelia
Articol inclus în proiectul Clujul Văzut Altfel. Pentru mai multe detalii despre comuna Apahida, click aici. Mulțumim voluntarilor pentru culegerea informațiilor, fotografii și text.
Satul Corpadea este situat in judeţul Cluj şi aparţine administrativ de comuna Apahida. Prima atestare a localităţii este din 1215 când se numea Villa Kurnad. Ulterior, o găsim sub diferite denumiri: Terra Kurpad (1326), Corpad (1356), Korpad sau Corpadiea (1854), iar în 1913 apare sub numele de Koloszkorpad (Corpadea Clujului).
Satul a fost proprietatea familiei Gal, iar în conacul grofului a funcţionat, în perioada comunistă, Şcoala Generală Corpadea. După Revoluţia din ‘89, clădirea şi terenurile au fost retrocedate moştenitorului de drept, acesta donând o bucată de pământ pentru construcţia Bisericii Greco-Catolice „Preasfântatreime”, în care se roagă cei 63 de credincioşi greco-catolici.
În locul bisericii de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” s-a ridicat, între anii 1974-1976, Biserica Ortodoxă „Sfântul Arhidiacon Ştefan”. Părintele Pop Vasile povesteşte cum localnicii au luat, din Dealul Gruii, materia primă pentru cărămizile arse utilizate în construcţia bisericii. Hramul bisericii se organizează a treia zi de Crăciun, reunind cei 176 de ortodocşi corpădeni. Alături de aceştia coexistă 12 penticostali şi 5 persoane de altă religie.
Aspectul demografic relevă o medie de vârstă a celor 256 de săteni de 65 de ani, cel mai longeviv fiind Szabo Ioan (93 de ani), urmat îndeaproape de fratele său, Szabo Mihail (91 de ani).
Din punct de vedere onomastic se îmbină nume de origine traco-dacă cu cele de origine maghiară, cele mai răspândite fiind: Bucur, Jucan, Szabo, Bereschi, însă poreclele lor sunt dovada ingeniozităţii corpădenilor: „Ţarca”, „Binducu”, „Cheţa Bobului”, „Oiţa”, „Petrea Lungii”.
Principala ocupaţie a oamenilor este agricultura (se cultivă grâu, porumb, lucernă), creşterea animalelor (trei ferme) şi apicultura.Tinerii sunt angajati la Cluj şi fac naveta cu autobuzul M44, linie introdusă de Compania de Transport Public Cluj Napoca S.A. în mai 2014, preţul unei călătorii fiind de 7 lei. Copiii de vârstă şcolară fac naveta, cu microbuzul pus la dispoziţie de primărie, la Grupul Şcolar „Ştefan Pascu” din Apahida.
În sat există un oficiu poştal, o grădiniţă care funcţionează în casa parohială greco-catolică şi un cămin cultural unde se organizează diferite evenimente printre care şi sărbătoarea „Fiii Satului”.
Pe vremuri se făcea clacă unde munca se împletea cu jocul şi voia bună, fetele torceau iar ţiganii veniţi de la Suat cântau din ceteră. Fata care umplea fusul mai repede era sărutată de feciori.
De Bobotează fetele de măritat puneau sub pernă busuioc sfinţit şi seara, înainte de culcare, mâncau o „pogace” sărată. Noaptea ursitul le apărea în vis, aducându-le apă.
În seara de Sângeorz toate femeile aduceau rug (foc) şi se culcau în carul cu fân. După miezul nopţii, flăcăii porneau la legatul şi furatul porţilor şi udau fetele cu apă sau chiar le scăldau în „halău”.
Oamenii din sat sunt gospodari, harnici şi primitori, îşi întâmpină oaspeţii cu zâmbetul pe buze şi-i îmbie cu bucate tradiţionale. Renumite sunt palaneţele cu brânza ale doamnei Maria Bucur şi, de asemenea, sarmalele cu păsat clădite în jurul „picioracului” (ciolan) de porc şi fierte în oala de lut acoperită cu „fideu” (capac), la foc încet, în cuptorul de pâine.
