Poiana Horea – Peștera Scărișoara
I. Traseu:
Tip traseu:Traseu recomandat pentru orice categorie de vârstă şi în special pentru pasionaţii de speologie şi natură. Starea drumului este bună, excepție zona Poiana Horea – unde drumul este rău (neasfaltat, gropi).
Căi de acces: Cluj-Napoca – Beliș – Poiana Horea – Albac – Gârda de Sus – Ghețarul de la Scărișoara (la întoarcere, din Albac se poate merge spre Câmpeni – Turda – Cluj)
Durata traseului: 1 zi (road trip cu mașina) sau, de preferat, mai multe zile pentru a vizita și alte obiective turistice din zonă.
II.Activităţi de agrement: speologie, plimbări, drumeţii, admirat peisajele naturale ale Parcului Natural Apuseni
III.Descrierea traseului:
Pornind din Cluj, de dimineață bună, ne îndreptăm pașii (roțile) întâi înspre Beliș. Pentru a ajunge la Beliș avem mai multe alternative: putem merge prin Huedin pentru siguranța mașinii noastre, putem să o luăm înspre Mănăstireni și Râșca pentru bucuria ochilor noștri.
Dacă aveți mai mult de o zi la dispoziție, puteți să vă opriți la Biserica Reformată – Calvină din Mănăstireni (monument valoros, cu o arhitectură romanică, datând încă din secolul al XIII-lea! Elemente deosebite: ceasul solar, sculptura fetei-pasăre / Melusina). De asemenea, odată ajunși la Beliș, pe lângă relaxarea de la Baraj, puteți opta și pentru parcurgerea unui traseu la pas, ușor, prin pădure (durată: 2 ore, marcaj punct roșu) – detalii despre traseu găsiți în acest articol.
De la Beliș, ne îndreptăm înspre Poiana Horea. Aici, deși drumul se înrăutățește considerabil, peisajele naturale sunt într-o deplină libertate, iar frumusețea lor compensează din plin toate smuciturile de care ai parte în mașină. Poiana Horea, știută și sub denumirea de ,,Dealul Calului” este o localitate învăluită în mituri și legende, cu rădăcini în istoria moților și a luptei lor pentru libertate.
Un sat de munte, aflat la doar 25km de Beliș, având casele risipite pe culmi, Poiana Horea are acel farmec al satelor izolate de munte, care nu au fost încă asaltate de turiști, dar care așteaptă să îi descoperi comorile.
Curiozitate: pe timpul verii, sătenii din zonă își lasă caii în libertate totală. Vei fi surprins să îi întâlnești uneori pe drum, plimbându-se agale, liniștiți.
Părăsind Poiana Horea, drumul se îmbunătățește, peisajele continuă să ne surprindă plăcut… Mătișești, Horea, Rusești, Albac – și am ajuns pe latura sudică a Parcului Natural Apuseni. În Albac, ajunși la intersecție, facem dreapta. De aici nu mai e mult până în satul Gârda de Sus, de unde ne îndreptăm înspre Peștera Scărișoara. Altitudinea crește pe măsură ce ne apropiem.
Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara, cum mai este cunoscută, adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România! Cea mai veche mențiune a acesteia datează încă din anul 1847, iar importanța ei speologică este deosebită: de pe carotele de gheață recoltate de aici, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță Cluj și asociați străini, își culeg numeroase informații legate, de exemplu, de cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4000 de ani, de momentele în care au fost incendii în zonă, de cantitatea de aur exploatat în Apuseni pe vremea dacilor, etc.
Poate nu la fel de impresionantă vizual precum alte peșteri, accesul turiștilor fiind limitat la Sala Mare, în mijlocul căreia se află totuși un impresionant bloc de gheață vechi de peste 4000 de ani, și la încăperea denumită simbolic Biserica, unde găsim și primele formațiuni stalagmitice de gheață, peștera impresionează turiștii prin avenul care se deschide în pădurea aflată la marginea platoului. O lume feerică ni se dezvăluie pe măsură ce coborâm treptele care duc la portalul de intrare în peșteră…
Frumusețea peisajelor, liniștea naturii te îmbie cu siguranță să îți petreci cât mai mult timp aici și să descoperi și alte comori ale Parcului Natural Apuseni!
Iulia Marc
Redactor Cluj.com
