Vederi din ,,epoca de aur”: transformarea Clujului în perioada comunistă

de |

Vederi din ,,epoca de aur”: transformarea Clujului în perioada comunistă

În 1948 se schimbă denumirile a 15 străzi din oraș, adică străzile care făceau trimitere la familia regală, și se hotărăște refacerea clădirilor distruse de bombardamente. Preț de patru decenii Clujul va parcurge o etapă unică în istoria sa, cea care va contura orașul în configurația în care-l cunoaștem astăzi. Se trece imediat la construcția unor cartiere noi: Iris, Grigorescu, Gheorgheni, Mănăștur, Mărăști, se edifică zona industrială a Clujului, are loc sistematizarea piețelor orașului, iar suprafața urbei crește simțitor. Clujul se metamorfozează rapid sub imperiul directivelor noului regim: periferiile sunt luate cu asalt de buldozerele care veneau să edifice un nou oraș.

Cum s-a transformat orașul în perioada comunistă?  

La începutul anului 1960 se recurge la punerea în practică a celui mai mare proiect urbanistic al Clujului din perioada postbelică. Încă din 1952 anumite zone din oraș – Donath și cartierul Grigorescu – se transformă complet sub influența noilor direcții politice și stilistice. Concomitent cu aceste transformări are loc îmbogățirea parcului de autobuze, se deschid noi rute pentru transportul urban pentru a asigura conexiunea între diverse zone ale orașului aflat în continuă expansiune și în plin proces de industrializare. Se inaugurează clădiri devenite emblematice pentru acea perioadă: hotelul Napoca, hotelul Belvedere, Stadionul Municipal, Casa de Cultură a Studenților, cinematograful Republica, Palatul Telefoanelor, spitale și multe alte construcții menite să corespundă noului rol asumat de oraș.

Privit din perspectiva transformării spațiului urban, evoluția Clujului în această perioadă pare liniară, extrem de bine ancorată în limitele unor rigori stilistice și a unui plan de dezvoltare foarte strict. Privit prin prisma cotidianului, a oamenilor care au asistat la evoluțiile din acea epocă, impresiile despre acea perioadă vor fi extrem de diverse, extrem de sugestive pentru natura și anvergura transformărilor pe care citadinii le trăiau. Perioada comunistă a însemnat, deopotrivă, o vreme a traiului liniștit, boem în simplitatea sa, frumos și prozaic, dar a însemnat, totodată, o vreme a persecuției, a nedreptății, a dezintegrării conceptului de ,,intelectualitate”, a revoltei refulate, a lipsurilor și, în unele cazuri, a absurdului.

Cartierele și centrul 

Asistam atunci la plăsmuirea unui contrast frapant, unul care s-a perpetuat până astăzi, care a modificat eminamente structura orașului și a schimbat raporturile citadinilor cu urbea. S-au creat ,,celule” urbane care păstrau aparența conectării și comunicării, însă, în esență, erau disipate, erau spații decuplate de energiile venite din alte perimetre ale orașului. Lumea urbană, cea care dăruia motive de satisfacție, se afla în centrul orașului, cartierele fiind locuri ale vieții cotidiene, a muncii, a micilor incidente sau necazuri.

Grandiosul proiect de edificare a unui Cluj nou a prins un contur clar în deceniul opt și a rămas impunător până astăzi. Am realizat o selecție de fotografii care surprind amploarea proiectului urbanistic al Clujului în perioada comunistă. Nouă ni s-au părut sugestive!

De asemenea, venim și cu o recomandare de lectură: Marea călătorie până-n spatele casei. Povestea Mănășturului

Sursă foto: Istoria fotografiei clujene 

Perioada comunistă
1950
Perioada comunistă
1951
Perioada comunistă
1956
Perioada comunistă
1961
Perioada comunistă
1963
Perioada comunistă
1972, raliu pe Feleac

Perioada comunistă

Perioada comunistă
Combinatul de Utilag Greu, 1979
Perioada comunistă
Mănăștur
Perioada comunistă
Construcția Podului Calvaria
Perioada comunistă
Sfârșitul anului 1980

Perioada comunistă

Perioada comunistă

Perioada comunistă

Perioada comunistă