„De-a lungul străvechiului oraș, noul ne întovărășește pretutindeni” – Ce nu mai există în Cluj?
Răsfoind rețelele de socializare atenția ni s-a oprit asupra unei aserțiuni interesante.
,,Nimic nu mai este CUM A FOST!”
Privind cu indulgență în trecut reveriile își fac loc în marile noastre amintiri. Idealizarea și romanțarea realităților trăite ne fac să evocăm adesea lucrurile care astăzi nu mai există, încercând parcă să aducem în prezent o parte din timpul tinereții. De multe ori însă avem impresia că mai demult totul mergea mai încet, oamenii aveau timp să gândească mai mult și, în general, totul era organizat după alte principii decât cele de astăzi. În ambele cazuri putem spune că este vorba despre un refugiu într-un „timp mitic”.
Foto: Istoria Fotografiei Clujene, Emanuel Cristian Iovescu
Da, este adevărat că trăim schimbări care se succed cu rapiditate, că este greu să ne adaptăm acestor evoluții, că devenim uneori dezorientați de avalanșa de transformări care se abate peste noi. Vedem persoane vârstnice (și nu numai!) care privesc cu nedumerire tonomatele electronice de bilete, asistăm la nemulțumirea anumitor categorii de salariați care se simt nedreptățiți de modificările legislative și care invocă, în acest context, vremea comunismului atunci când totul stătea sub imperiul unei aparente stabilități, observăm cum clădirile Clujului își schimbă funcționalitatea și cum orașul se extinde.
Schimbarea face însă parte din evoluție, reprezentând cu acuratețe direcția, dimensiunea și capacitatea de adaptare a orașului la trendurile timpului prezent.
#Patioarul de pe lacul Chios
Bănuim că există nostalgici după vremurile în care pe frumosul lac din centrul Clujului exista un patinoar. În perioada interbelică, lacul Chios reprezenta una dintre locațiile predilecte pentru distracția clujenilor. Mai mult decât atât, Clujul era un oraș important pe harta națională a patinajului, fiind cel mai important centru de acest fel din Transilvania. În anul 1911, patinatoarea Lili Kronberger, cvadruplă campioană mondială, oferă clujenilor un spectacol de patinaj artistic pe lacul Chios.
Chiar dacă a existat un proiect de reamenajare a unui patinoar care nu s-a materializat însă, lacul Chios a rămas să bucure citadinii cu priveliștea sa, cu bărcuțele și hidrobicicletele disponibile din luna aprilie până în luna octombrie și cu cele patru lebede – două albe, două negre.
#Băile Someșeni
Băile Someșeni au fost inaugurate în anul 1928. Nămolul și cele peste 20 de izvoare termale reprezentau un remediu care ajutau la vindecarea bolilor stomacului, ale rinichilor, ochilor, pentru reducerea glicemiei dar și a altor afecțiuni. După anul 1989, Băile Someșeni au intrat într-o stare de degradare și s-au închis la începutul anilor 2000.
#Parcul din actuala Piață Avram Iancu
Înainte de construcția Catedralei Mitropolitane ,,Adormirea Maicii Domnului” și a clădirii Teatrului Național ,,Lucian Blaga”, pe suprafața cuprinsă între Piața Ștefan cel Mare și Bulevardul 21 Decembrie 1989 exista un parc.
#Parcul din zona Bisericii Sfântul Petru din Mărăști
La începutul secolului XIX, în zona unde se află Biserica Sfântul Petru, în cartierul Mărăști, exista o zonă de promenadă, cu grădină și parc. Pe ambele părți ale aleii erau amplasate șapte statui ai conducătorilor maghiari: Árpád, Szabolcs,Gyula, Örs, Künd, Lél si Vérbulcsú. Spre sfârșitul secolului XIX, terenul a fost vândut, statuile au fost mutate succesiv în mai multe locații, iar zona și-a schimbat înfățișarea.
#Fabricile
În a doua jumătate a secolului XX, Clujul trece printr-o transformare radicală. Industrializarea a avut ca și principală consecință edificarea mai multor fabrici și uzine în oraș sau naționalizarea celor care datau din perioada interbelică. După 1990, majoritatea au fost închise, însă pentru mult timp Fabrica ,,Libertatea”, Uzinele Carbochim, ,,Metalul Roșu”, ,,Iris”, Fabrica de Tricotaje ,,Someșul”, Fabrica de dulciuri ,,Feleacul”, ,,Flacăra”, Tehnofrig, Fabrica Napochim, Combinatul de Utilaj Greu au reprezentat piloni importanți pentru industria țării.
#Orășelul Copiilor
Se afla în Parcul Feroviarilor și a reprezentat pentru mai mult de un deceniu ,,tărâmul copilăriei”. Fiii și fiicile câtorva generații își amintesc cu plăcere de Orășelul Copiilor, unde să găseau diverse tobogane, gherete cu înghețată și multe alte bucurii nevinovate.
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
#Podul Zburător
Era o vreme când în apropierea Gării din Cluj se afla o pasarelă cu nume mitologic. Podul Zburător reprezenta o atracție pentru copiii Clujului, care nu ratau nicio ocazie să traverseze acea pasarelă de deasuppra căilor ferate. Podul Zburător a fost desființat ca urmare a electrificării transportului feroviar și a fost mutat în cartierului Grigoresc, slujind în scopuri mai pământene, ca pod peste râul Someșul Mic.
#Sinagoga de pe strada Paris
Pentru mult timp, sinagoga de pe actuala stradă Paris a reprezentat un important lăcaș de cult pentru comunitatea orașului. Construită în anul 1851, clădirea a servit succesiv ca centru religios, ca spațiu dat spre închiriere, unde au funcționat sedii ale unor companii și cantine. În prezent, clădirea nu mai servește scopului pentru care a fost construită, însă fațada exterioară nu și-a schimbat prea mult aspectul și poate fi admirată pe strada Paris.
Simplu și rapid, pe Cluj.com găsiți informațiile de care aveți nevoie! De asemenea, pentru a fii în pas cu noutățile,evenimentele din Cluj, vă invităm să ne urmăriți și pe Facebook
