Masonii din Cluj: istorii uitate de timp și legende urbane
Sunt anumite lucruri care trezesc o fascinație exagerată în mintea umană. Tot ceea ce nu poate fi înțeles, tot ceea ce este ascuns, învăluit în mister, tot ceea ce nu este disponibil înțelegerii reprezintă teme care vor fi de actualitate, indiferent de epocă, de timp, de bunăstarea materială o comunităților umane. Masoneria este una dintre aceste teme, actuale pentru Cluj, studiată de istorici respectați și renumiți, discutată aprins în diverse contexte sociale.
foto: Antonio Scolozzi, Anee Marie
Există anumite legende urbane care prezintă contribuția masonilor în edificarea unor construcții din oraș. Dincolo de aceste împletiri ale realităților și miturilor, rămâne fireasca întrebare: au existat loje masonice la Cluj?
Masoneria la Cluj
Istoria masoneriei clujene este intim legată de cea a mișcărilor masonice maghiare și de numele împărătesei Maria Tereza. Aceste societăți filosofice și filantropice, așa cum s-au autodefinit, au apărut la curtea vieneză în anul 1742 însă mișcarea a cunoscut foarte rapid o ascensiune în întregul imperiu. Astfel au apărut loji masonice în Transilvania – la Brașov, Sibiu, Timișoara, Miercurea Ciuc, Cluj și Oradea.
Loja masonică de la Cluj s-a constituit în anul 1782, însă s-a impus activ în viața orașului după anul 1867 atunci când în intreg imperiu are loc o reafirmare a acestor societăți. Mai exact, în anul 1886 se reînființează loja masonică, membri căreia se vor impune în viața urbei rămânând embleme ale acelei perioade. După Primul Război Mondial activitatea lojilor masonice a fost înterzisă în Ungaria și în acest mod activitatea acestora a fost continuată în mod independent de societățile masonice din România. Una dintre cele mai active societăți era Loja „Unió”, care îl avea ca maestru pe Jenő Janovics.
Loja „Unió”
Despre activitatea Lojei „Unió” se cunoaște că își avea sediul în clădirea de pe strada Avram Iancu, la numărul 7 și că a publicat o revistă în limba maghiară, către anul 1931, intitulată ,,Frăția” (Testvériség). În 1935 această revistă iese de sub tipar cu numele Humanitas și publica articole în trei limbi: maghiară, română și germană.
În anul 1937 organizația masonă centrală din România se autodizolvă. După anul 1940, lojile din Transilvania au încercat să își reia activitatea prin intermediul dimensiunii culturale în cadrul Uniunii Naționale a Comercianților Maghiari, însă activitatea acestora a fost deseori supusă atacurilor forțelor de ordine. În anul 1943 s-a intentat un proces public împotriva unor membri ai Lojei din Cluj, „Unió”. Se cunoaște că printre acuzați se aflau Asztalos Sándor, Jancsó Elemér, Mikó Imre, Mikó Lőrinc şi Tamási Áron.
După cel de-al Doilea Război Mondial, societățile masonice din Transilvania au încercat să se reorganizeze, însă în 1948 a fost scoasă în afara legii de către regimul comunist.
Istorii uitate și legende urbane
- Pákei Lajos, renumitul arhitect șef al Clujului a fost mason în cadrul Lojei „Unió”. Despre arhitect puteți citi aici » Arhitecții Clujului: creațiile primului arhitect-șef al orașului
- Președintele Sociețății de Înfrumusețare a orașului, cea care a fost inițiat arhitectura urbană naturală, Károly Haller, a fost mason în cadrul aceleeași loje.
- Pe pereții laterali ai Gării se află echerul și compasul – simbolurile masonice. Se spune că patronii firmei engleze Warring, cea care a construit clădirea gării, ar fi fost masoni.
- Guvernatorul Transilvaniei între anii 1787 – 1822, Gheorghe Bánffy, mare maestru al lojii din Sibiu, devine în 1782 președintele Capitilului Provincial al Transilvaniei care era cea mai importantă structură în cadtrul ierarhiei masonice. Tot el a fost cel care a sprijinit înființarea lojii masonice de la Cluj, sub conducerea lui Francisc Fritsky Fekete. Printre membrii lojei clujene se aflau personalități importante ale acelei epoci: baronul Farkas Banffy, contele Adam Teleki, contele Janos Esterhazy, contele G. Bethlen.
- Tot contele Gheorghe Bánffy a ridicat unul dintre cele mai frumoase palate ale Clujului – palatul Bánffy.
- György Aranka a fost cel care a susținut înființarea primului teatru permanent din oraș, aflat în palatul Rhédey. Despre palat puteți citi aici » Palatul Rhédey din Cluj: „casa cu lanțuri” devenită sală de teatru
- Istoricii avansează ipoteza conform căreia țăranul Horea ar fi avut legături cu cercurile masonice de la Viena. Despre această teorie puteți citi mai multe aici » Clujul este al doilea oras masonic din Romania
