,,Scandalul locuințelor” la Cluj | #ClujulVăzutAltfel

de |

,,Scandalul locuințelor” la Cluj | #ClujulVăzutAltfel

Chestiunea spațiului locativ în Cluj a rămăs o constantă a istoriei locale. Fie că ne referim la prețul chiriilor, cel mai mare la nivel național, fie că aducem în discuție planul urbanistic al orașului, sau că avem în vedere discrepanța între cerere și ofertă, ,,dilema” locuințelor la noi în urbe a rămas de actualitate. Privind acest aspect în durata lungă a evoluției, analizând-o ca parte structurală a transformării Clujului, vom observa câteva determinante și constante.

Foto: Cristina Pavelean 

În primul rând, chestiunea locuințelor a avut mereu legătură nu doar cu registrul vieții domestice, ci a făcut mereu referire la un anume context politic. Apoi, locuințele au reprezentat în mod constant obiectul unui conflict de interese. În altă ordine de idei, spațiul locativ trebuie privit și ca un creator de contexte, un sistem de referință care sugerează în mod evident și clar direcția transformării Clujului.

Locuințe la Cluj
Foto: semiio

Cel mai acut conflict manifestat la nivel social, referitor la locuințe, a avut loc între anii 1944-1946, atunci cand chestiunea Transilvaniei și instituirea regimului comunist au reprezentat principalele teme de interes nu doar la nivelul politicii interne, ci, mai ales, în context internațional. Este important de remarcat faptul că, în încercarea de a impune în mod eficient și rapid structuri politice loiale, sovieticii au activat diferendele de natură etnică și au recurs la șantajul celor două guverne provizorii din România și Ungaria pentru a-și îndeplini scopul politic.

Conflict de interese

Expresia acelui context politic și social s-a manifestat în mod plenar și sugestiv în așa-numitul ,,scandal al locuințelor”.

,,Întreaga derulare a evenimentelor social-politice pe care le-a cunoscut orașul Cluj între anii 1944-1946 se afla sub incidența intențiilor și obiectivelor urmărite de cele două etnii principale, română și maghiară. În funcție de opțiunile și intențiile celeilalte, fiecare dintre cele două etnii și-au elaborat strategia de urmat pentru obținerea obiectivelor propuse. Astfel, dacă maghiarii au considerat că prin intermediul PCR își vor satisface revendicările sau cel puțin vor obține o situație mai favorabilă, comuniștii români n-au ținut seama de interesele comunității românești din localitate sau regiune, ci, bineînțeles de ordinele venite de la Moscova, via București.”

Scandalul locuințelor se declanșează la Cluj ca urmare a emiterii a două documente de către Prefectura și Primăria orașului, respectiv. Aceste acte făceau referire la condițiile în care puteau fi reprimite persoanele care s-au refugiat din Cluj după 30 august 1940.

,,Românii au dispărut aproape cu totul din orașe după 1940. Populația maghiară, pentru motive de oportunitate, de azi pe mâine, s-a declarat comunistă…Doar câțiva români sunt înscriși la comuniști. Comandamentele sovietice se află sub influența acestor elemente pseudo-democratice și favorizează pretențiile ungurești în detrimentul românilor.

…Învățământul românesc este lipsit de ajutor, fără școli, fără profesori și învățători, iar aceștia fără salarii. Paza și siguranța persoanei și proprietății nu există, în condițiile în care Jandarmeria nu funcționează, iar în orașe Polițiile sunt formate din bande dubioase ce apără interesul PCR. Întreaga viață economică și socială este dezorganizată, asistența medicală este extrem de precară… Stricăciunile cauzate de război nu pot fi refăcute din cauza lipsei de bani și de materiale, aprovizionarea cu alimente este dezastruoasă, într-un cuvânt, Clujul este complet sărăcit.”

Locuințe la Cluj
Foto: The Lonely Photographer

,,Viața românească se mutase la sat”

După război, situația economică a orașului de pe malul Someșului este gravă, distrugerile fiind impresionante, mai ales după bombardamentul american din 2 iunie 1944 în zona industrială. Pe acest fond, Clujul se confruntă și cu o gravă criză de suprapupulare, ca urmare a revenirii locuitorilor care s-au refugiat în perioada războiului în alte zone, dar și a ,,Universității românești din refugiul ei forțat de la Sibiu.” Situația este agravată și de o ,,acută lipsă de locuințe.”

Ordonanța nr. 25.302

Astfel, pentru rezolvarea situației, în toamna anului 1945, Primăria emite o Ordonanță care dorea să rezolve dilema locuințelor și să decongestioneze orașul. În acel document se specifica că ,,se va retrage dreptul de a locui în Cluj celor care s-au stabilit în localitate după 30 august 1940…”

,,Vor părăsi Clujul toți cetățenii români cari au venit la Cluj de la 30 august 1940 și până azi din Ardealul de Sud și din restul țării, din teritoriul urban sau rural, cu excepția celor ce sunt proprietari de case în Cluj și locuiesc în casele proprii. ”

,,Vor părăsi, de asemenea, teritoriul orașului cei aduși de rude cari ocupă apartamente sau case rechiziționale.” 

Excepții: 

,,a) Funcționarii de stat, județ, comună, regii autonome…”

,,b) Funcționarii particulari dacă au fost trecuți în statele de plată până la 31 martie 1945 și sunt în funcțiune și astăzi.”

,,c) Elevii și studenții înscriși la vreo școală în Cluj.”

,,d) Cei sub 16 ani și cei peste 70 de ani.”

,,f) Comercianții, meseriașii cu firmă sau ateliere în funcțiune și liber-profesioniștii…”

,,g) Foștii localnici ai Clujului dinainte de 30 august 1940, care, între timp, au fost evacuați, expulzați, deportați sau refugiați.”

,,Pe lângă cei exceptați la literele a-g au dreptul de a rămâne în Cluj și familiile lor: copii, părinți, soți, soția, etc.”

,,…Acei ce vor fi găsiți fără dovezi de rămânere în Cluj, în afară de cei flotanți ( cei ce stăteau la Cluj mai mult de 24 de ore trebuiau să se prezinte pentru a fi înscriși) vor fi arestați și propuși pentru internare în lagăre de muncă.”

Locuințe la Cluj
Foto: Cristina Pavelean

În prezent…

În prezent parcă toate chestiunile se simt altfel. Suntem copleșiți de energii, de idei, de opinii variate, contradictorii. În această avalanșă de păreri, în fața vitezei cu care ni se prezintă niște realități imaginate, subiective, unilaterale, este însă esențial să ne detașăm de lucrurile care ne-ar putea afecta echilibrul, mai ales acela de la nivel de comunitate. Rămâne, de asemenea, important să acceptăm ceea ce a fost și să construim ceva frumos și de acum înainte.

Sursă bibliografică: Virgil Târău, ,,Viața politică și problema locuințelor la Cluj în anii 1945-1946”, în Viață privată, mentalități colective și imaginar social în Transilvania, Editura Presa Universitară Clujeană, Oradea-Cluj, 1995-1996.