Informatii generale despre comuna Rasca

de |

Informatii generale despre comuna Rasca, judetul Cluj

Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Pentru si mai multe detalii despre comuna Rasca, click aici. Multumim voluntarilor Gligan Irina și Golban Daniel pentru culegerea informatiilor, fotografii si text. 

CONDIŢII NATURALE

Comuna Râşca se află situată pe latura nordică a Munţilor Apuseni, mai precis în subdiviziunea numită Munţii Gilăului la 40 km de municipiul Cluj-Napoca, reşedinţa judeţului, risipită între Someșul Cald și primii afluenţi ai Crişului Repede.
Se întinde pe o suprafaţă de 6565 ha, reprezentând peste 9% din suprafaţa judeţului Cluj, suprafaţa locuibilă fiind de 3293 mp.
Comuna se învecinează la nord cu comuna Mănăstireni, la est cu comunele Căpuşu Mare şi Gilău, la sud cu comuna Mărişel, iar la vest cu comunele Beliş şi Călăţele.

Relief

Privit în ansamblu, relieful muntos al comunei se caracterizează prin predominarea culmilor rotunjite sau a suprafeţelor netede, uneori slab ondulate, numite platformă de altitudine (exemplu: platforma dintre Valea Someşului şi Valea Râştii, care contrastează cu adâncimea văilor şi versanţii abrupţi).
Altitudinile în medie au valori de 1000 de metri şi scad uneori de la sud-vest spre nord-est respectiv de la 1150 m la 900 m. De menţionat atât pentru comună, cât şi pentru teritoriul montan limitrof, este raritatea folosirii denumirii de munte pentru indicarea subunităţilor muntoase cu toate că denivelările dintre culmi şi văi sunt mari.
Fenomenul trebuie pus în legătură cu fizionomia morfologică generală a interfluviilor. În denumirea locală acest relief montan intens umanizat primeşte denumirea relativ subiectivă de “deal” (Dealul Pietrelor).
Relieful este intens fragmentat de reţeaua hidrografică (Valea Someşului şi Valea Raştii cu afluenţii lor). Cele două văi sunt puternic adâncite pe verticală, luând aspectul de chei (Cheile Someşului Cald) sau defilee, astfel că energia de relief atinge valori apreciabile până la 400 m în Cheile Someşului Cald; cea medie oscilează între 100 – 200 metri.

Clima

Climatul general este caracterizat printr-o temperatură medie de 5°C, cu luna cea mai rece februarie înregistrând temperaturi medii de -4°C – -6°C, chiar mai scăzute, iar luna cea mai caldă este august cu temperaturi medii de 10-12°C.
Tot din acest punct de vedere trebuie menţionat că primăvara încălzirea aerului şi a solului se realizează mult mai lent decât în zona deluroasă a judeţului. Datorită temperaturilor scăzute faţă de alte regiuni ale judeţului, terenul este impropriu împărţit cheltuielilor mai pretenţioase la căldură, primul îngheţ producându-se la sfârşitul lui octombrie, iar ultimul în luna aprilie.
Precipitaţiile anuale însumează între 800-900 mm, ajungând pe culmile mai înalte şi spre Valea Someşului Cald până la 1000 mm. Vânturile cele mai frecvente sunt din direcţia nord-vest, constatându-se mici devieri în funcţie de configuraţia reliefului şi orientarea văilor.

Fauna şi vegetaţia

Vegetaţia pădurilor este relativ restrânsă în această zonă, reprezentată de un amestec de răşinoase cu foioase în care speciile predominante sunt: molidul (picea excelsa), în alternanţă cu fagul (fagus silvatico), gorunul (quercus petraea), plopul (populus tremula) şi mesteacănul (betula pendula). Arbuștii ocupă o suprafață importantă a versanților: alunul (corylus colurna), măceșul (roza canina) și păducelul (cartaegus monogyna).
Cea mai mare parte a terenului este ocupat de păşuni şi fâneţe, din care fâneţele au o compoziţie floristică mult mai valoroasă.
Solurile dominante ale zonei sunt: solurile brune acide, solurile brune podzolice și litosolurile. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de culturile de cartofi, de grâu, de secară, de ovăz și orzoaică, dar și cu legume mai puțin pretențioase la căldură: ceapa, morcovul, fasolea, pătrunjelul, mazărea și varza.
Dintre pomii fructiferi din livezile râșcanilor sunt preferaţi mărul, cireşul şi vişinul, prun, nuc, coacăzi. Se mai găsesc strugurași, căpșune și frăguțe. Largă răspândire are afinul şi merişorul, fructele acestora fiind folosite în tratarea unor boli sau afecțiuni, precum tratarea durerilor intestinale sau problemelor de vedere. Pe lângă tratarea acestor afecțiuni, afinele și merișoare ajută digestia și sunt cei mai puternici antioxidanți. Afinele constituie o sursă valoroasă de vitamina A, calciu, fier, zinc, vitamina E, vitamina K, fosfor și seleniu. Se găsesc și multe plante medicinale, precum coada șoricelului, mușețel, chimen, soc, sunătoare, “crețușcă”, arnică.
Dintre animale, cel mai des întâlnit este mistreţul (sus scrofa); de multe ori turmele de mistreţi distrug culturile de cartofi. Se mai întâlnesc: căpriorul (capreolus capreolus), cerbul carpatin (cerbus elaphus), iepurele (lepus europaeus), ursul (ursus arctos), vulpea (vulpes vulpes), iar dintre păsări şoimul, cucul (cuculus canorus), coțofana (pica pica), gaița (garrulus glandarius), mierla (turdus merula) şi uliul găinilor (accipiter gentilis). De asemenea, în Valea Râștii se găsesc păstrăvi, dar și raci.

CONDIŢII CULTURAL – ISTORICE

Atracțiile turistice ale zonei Râşca vin din multitudinea de posibilităţi pe care le oferă zona ce păstrează încă trăsături, tradiții și obiceiuri străvechi, precum și o istorie bogată și păstrată încă viu în conștiința moților.

Ca zone declarate turistice avem: Staţiunea Fântânele – lac Fântânele, Cariera, Lăpuşteşti Vale – Ruseşti, Şendrea-Şuleşti – lac Tarniţa, Durăşti, Rîşca Veche – Vanvuc, Centru Rîşca – Fonoage.

Cercetând izvoarele nescrise, vom găsi lucruri interesante privitoare la istoria mai veche a acestor locuri. Unul dintre aceste izvoare este folclorul, acest tezaur spiritual din care vin spre noi de la strămoşi semnele bogate ale spiritualităţii şi culturii acestui popor.

O legendă auzită de la bătrânii din comuna Raşca, legenda Sălănducului spune că în timpul năvălirii ungurilor, voievodul Gelu, a purtat o mare bătălie cu aceştia pe locul numit Gârda. În această bătălie şi-a pierdut viaţa unul dintre cei mai vrednici căpitani ai lui pe nume Sălănducu. După terminarea bătăliei, mama lui l-a căutat, iar pe locul unde i-a găsit trupul a săpat o fântână pentru amintirea lui şi “stâmpărarea tuturor trecătorilor care vor poposi prin aceste locuri”.
Legenda spune că în durerea-i de mamă a vărsat lacrimi atât de amare încât ele s-au prefăcut în bănuţi de piatră (într-adevăr în aceste locuri pot fi văzute o mulţime de pietricele cu formă rotundă care de fapt sunt fosile).

informatii generale despre comuna rasca

Tradiţiile şi obiceiurile unei aşezări omeneşti reprezintă “lada de zestre” a acelei comune.
Comuna Rîşca se poate mândri cu unele tradiţii şi obiceiuri, care sunt moştenite din tată în fiu, de la o generaţie la alta.

informatii generale despre comuna rascaObiceiurile familiale sunt legate de cele mai importante momente din viaţa omului şi anume: naşterea, botezul, nunta şi înmormântarea.
Naşterea a fost întotdeauna un prilej de bucurie, atât pentru familie, cât şi pentru comunitate. Acest moment era precedat de numeroase credinţe şi practici populare, în principal menite a dezvălui sexul celui ce urmează a veni pe lume sau pentru a-l proteja.
Botezul. Îngrijorarea familiei în care s-a născut un copil era ca acesta să nu moară nebotezat, motiv pentru care, acest eveniment este grăbit. Botezul are loc cu o săptămână sau două mai repede, iar dacă se constată probleme de sănătate la copil, botezul are loc chiar mai repede. Naşii de cununie ai părinţilor erau de obocei şi naşii de botez ai copilului, În ultimii ani, tendinţele sunt de a nu urma această tradiţie.
Nunta, probabil cel mai important moment al vieţii după naştere, e o mare sărbătoare, nu doar al familiei, ci al întregii comunităţii, ea desfăşurându-se în mai multe secvenţe.
Înmormântarea. Sfârşitul vieţii este un moment care a determinat apariţia unor multiple credinţe legate nu doar de ceremonialul propriu-zis al înmormântării, ci şi de etapa premergătoare fenomenului morţii. Credinţele referitoare la „preludiul morţii”, sau altfel spus, semnele premergătoare acesteia, se apropie în multe detalii de superstiţii prezente pe tot teritoriul României. Dintre acestea, enumerăm câteva: pocnirea unor vase sau cădera lor fără motiv de pe perete; cântatul cocoşului sau al găinii la ore nefireşti, respectiv urletul câinelui; anumite vise – arături, gropi proaspete, apă tulbure, considerate semne ale unei tragedii.

Obiceiurile calendaristice și religioase sunt în marea lor majoritate legate de tradiţiile de iarnă şi cele de primăvară.
Dintre momentele calendaristice, cele mai complexe şi bogate în manifestări au fost şi rămas până astăzi cele legate de Crăciun.
Ele fac referiri la încheierea anului vechi şi trecera la noul an, pe care îl doresc mai bogat, mai rodnic, mai bun şi cu satisfacţii depline. Obiceiurile de Crăciun păstrează trăsături străvechi, cu reminiscenţe din ritualurile păgâne, cu ritualuri şi incantaţii, menite să asigure belşug, sănătate, viaţă lungă, copii viguroşi.
Anul Nou a fost şi este un alt moment deosebit din viaţa oamenilor, sărbătorit cu mult fast. Majoritatea colindelor cântate în această zi sunt urări de sănătate, viaţă lungă şi belşug, pentru ca noul an să fie deosebit de bogat. În ajun, copiii umblă cu Pluguşorul, anunţând, prin oraţiile lor, începutul noului an, semnele bune care se arată şi încheie cu rugămintea-urare către Cel de Sus să binecuvânteze casa şi pe stăpânii ei. În noaptea Anului Nou, tinerii şi însurăţeii se vizitează, petrec, colindă, cântă cântece de petrecere, aşteaptă noul an în veselie, pentru a fi voioşi tot anul.

Port popular din Rasca informatii generaleObiceiurile de primăvară sunt:
Sărbătorile de Paşti în care sunt prezente motivele religioase, dar şi cele laice, îmbină tradiţiile cu ritualul bisericesc. Înainte de Sărbătoarea Învierii, cei care păstrează buna rânduială, țin post negru timp de trei zile. La Noaptea Învierii, tinerii și bătrânii, copiii și părinții cu fața înseninată participă la slujbă, având obiceiul de a înconjura biserica de trei ori, simbol al fericirii învierii pruncului Iisus. A doua zi de Paşti, “feciorii” merg cu “udatul” pe la fete, iar seara toată lumea se adună în centrul comunei şi “încing” hora.

Rusaliile. Sătenii merg la biserică, iar după slujba religioasă se duc, împreună cu preotul, în câmp, unde se face slujba religioasă pentru recolta bogată. De asemenea, sunt sfinţite izvoarele, apele curgătoare. Între timp, se cântă cântări religioase. Cu apă sfinţită sunt stropite casa, animalele şi grajdurile.
Floriile, în care se adună şi se aşează în biserică şi-n casele credincioşilor moţoci. Cu aceste inflorescenţe timpurii erau împodobite crucile de la morminte, se depuneau la troiţe şi la monumentele eroilor.
Ziua de Ispas era şi a rămas un nou prilej de a cinsti eroii războaielor şi martirii neamului.

Evenimente locale:
Festivalul cartofului, în prima sâmbătă şi duminică din luna octombrie (în prezent nu se mai desfășoară)
Concursurile Tradiţionale de schi fond Cupa ” Sălănducu “ – februarie

POPULAŢIE, AŞEZĂRI

Comuna Râşca este formată din localităţile: Mărceşti, Dealu Mare, Lăpuşteşti, cătunele Pleş, Cristeşti, Oniceşti și Râşca de Sus.
Suprafaţa totală a comunei este de 6565 ha, din care suprafaţa locuibilă este de 3293 mp. Numărul gospodăriilor este de 945. Suprafaţa agricolă este de 3825 ha, din care arabilă – 383 ha. Păşunea acoperă 2318 ha, iar fâneţele 1079 ha.

Peisajul este dominat de păduri de brad și mesteacăn, păşuni întinse și fâneţe în alternanţa de văi și dealuri specifice plaiului mioritic. Relieful este intens fragmentat de rețeaua hidrografică Valea Someșului și Valea Râștii. Defileul Someşului Cald ce coboară prin văi spumoase și abrupte de la 930 de metri altitudine se înfătişează cu salbăticie în calea amatorilor de drumeţii, ascunzând în cale privelişti nebănuite: poteci înguste și abrupte, meandre adânci, praguri de stâncă unde puhoiul de apă limpede se prăvale spectaculos prin peisajul mirific.

Casele şi gospodăriile sunt răsfirate pe dealurile şi văile din împrejurimi,  printre pădurile de mesteceni şi de brazi alcătuind un peisaj fabulos. Două mari lacuri de acumulare, Fîntînele şi Tarniţa, se afla la distanţă mică de sat, de o parte şi de alta a lui, iar lângă sat, Cheile Someşului Cald. În pădurile dese din jurul satului se găsesc numeroase fructe de pădure și ciuperci.
Majoritatea locuitorilor se ocupă cu creşterea animalelor și cultivarea cartofilor, iar activităţile economice principale sunt prelucrarea lemnului și agroturismul. Hărnicia și ospitalitatea oamenilor locului au făcut în plus din Râșca o destinaţie de vacanţă din munţii Apuseni din ce în ce mai căutată.

INFRASTRUCTURĂ GENERALĂ

Dispensarul medical uman este deservit de 2 medici şi 3 cadre medicale (dispensarul actual va fi mutat lângă Școala din Onicești, se va construi și un cabinet stomatologic); Telefon programare: 0264-375608, 0745-653268.

cabinet medical rasca informatii generale

Școala cu clasele I-VIII Râșca-Onicești asigură transport gratuit pentru toți elevii și este de curând renovată după standarde europene. Majoritatea profesorilor sunt din localitate. Grădinița din Râșca-Onicești asigură și ea transport gratuit și e, la rândul ei, renovată de primărie.

scoala rasca informatii generale

Comunicarea se realizează prin telefonie fixă, mobilă, dar şi prin internet la primărie, şcoală, poliţie;
Alimentarea cu apă se realizează prin captarea unor izvoare în bazine colectoare; pânza freatică se află la o adâncime de 2-2,5 m;
Canalizarea este realizată doar în centrul de comună; funcţionează şi 2 fose septice;
Există un program în derulare pentru realizarea unei staţii de epurare – filtrare a apei, în comun cu Staţiunea Fântânele;
Electrificarea este realizată integral.
În prezent există drumuri modernizate înspre toate localitățile învecinate:
DJ 103 Râșca-Mănăstireni-Dealu Panicului ― DN E60, în lungime de 15 km;
DC 118 Râșca-Dealu Mare-Lăăuștești, în lungime de 9 km;
DJ 103 + DC 121 Căpușu Mare-Dângău-Mărcești-Râșca-Beliș (42 km).
Administraţia locală este interesată de realizarea unor  parteneriate public-private în vederea modernizării infrastructurii locale.

ANALIZA ZONEI

Puncte tari

  • apropierea de drumul european E60
  • potenţial important de dezvoltare a turismului în zonă, datorită amplasării comunei în imediata apropiere a Munţilor Apuseni;
  • ospitalitatea localnicilor şi dorinţa de a împărtăşi turiştilor din experienţa proprie;
  • posibilitatea de a intra în contact cu obiceiurile şi tradiţiile zonei;
  • posibilitatea practicării vânătorii şi pescuitului;
  • peisajul pitoresc şi obiective turistice atractive;
  • experimentarea pentru câteva zile a vieţii ţăranului ardelean.

Informații utile

  • Activităţile tradiţionale ale locuitorilor comunei se desfăşoară în agricultură (cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor), prelucrarea lemnului şi agroturism.
  • Suprafaţa cultivată cu cereale acoperă 383 ha, cultivându-se în special grâu, porumb, plante tehnice, legume şi cartofi.
  • Zona în care este aşezată comuna este recunoscută pentru producţiile de cartofi.
  • Suprafaţa acoperită de păşuni este de 2320 ha, iar fâneţele acoperă 1080 ha, fapt ce încurajează investiţiile în dezvoltarea zootehniei.
  • Există în prezent peste 350 de familii de albine, numărul acestora putând creşte.
  • Piscicultura este un alt domeniu ce poate fi dezvoltat prin amenajarea unor baze de creştere şi prelucrare a peştelui, în special a păstrăvilor.
  • Cele peste 8000 ha de păduri asigură suficientă producţie de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale încât să facă oportune investiţiile în amenajarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare a acestora.
  • În comună sunt ateliere de confecţii textile (blănărie și cojocărie).
  • Există potenţial de investiţii în exploatarea şi prelucrarea lemnului. Există posibilitatea de a se amenaja în localităţile comunei ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină ş.a., domenii pentru care există forţă de muncă calificată pe plan local.

FIRME DE CAZARE ÎN ZONĂ

Creşterea preocupărilor populaţiei pentru formele de odihnă activă este stimulată şi de efectele poluante tot mai accentuate ale aglomerărilor urbane (poluarea aerului, apei, fonica). Întrucât perioada concediilor oferă posibilităţi din ce în ce mai largi de practicare a unor asemenea activităţi extraprofesionale, odihna activă se transformă în „vacanţă activă”, respectiv într-o formă de deconectare, de descărcare nervoasă, într-un procedeu modern de tratament fără administrare de medicamente, în măsură să amelioreze efectele nocive ale suprasolicitării nervoase.

Pensiunile şi spaţiile de cazare private pun la dispoziţia turiştilor anumite servicii, de calitate superioară, în regiunile locuite şi se realizează prin numărul redus al locurilor de cazare (2 – 10) şi recurgerea la ospitalitatea tradiţională. Gastronomia regională, ambianţa inedită a desfăşurării actului recreativ, iniţierea turiştilor în ritmul vieții de zi cu zi a locuitorilor regiunii au pentru vizitatorii proveniţi din mediul urban o tentă indiscutabilă de vie originalitate.

Pincipalele firme de cazare sunt:
1. Pensiunea Ayana
2. Pensiunea Andrei
3. Pensiunea Matiş

pensiunea ayana comuna rasca informatii generalePensiunea Ayana
Dispune de o capacitate de cazare de 12-15 persoane.
Oferă pentru odihnã 5 camere spațioase: 2 camere duble și 3 camere cu pat mare.
Fiecare cameră este dotatã cu baie proprie modernã (apã caldã non-stop, toaletã și chiuvetã noi, cabinã de duș din sticlã), cu mobilier nou și cu televizor cu cablu.
Sala de mese de la demisol include o bucãtãrie dotatã cu aparaturã electrocasnicã (aragaz, frigider) și un spațiu de servire a mesei pentru 20 persoane.
Pensiunea este dotatã cu parcare proprie (8 locuri) și terasă.

pensiunea andrei comuna rasca informatii generalePensiunea Andrei
Pensiunea oferă cazare pentru un număr de 9 persoane, având 3 camere cu pat matrimonial și un pat simplu. Living, sala de mese, bucătărie. Camerele au băi propri, TV și cablu.

Pensiunea Matiş (2 margarete)
Adresa: Com. Râșca, Sat Râșca, Nr. 362, Jud. Cluj
Telefon și fax:
0264 375 570
Pensiunea dispune de o capacitate de cazare de 25 de locuri. Cele 9 camere sunt dispuse astfel:
– 3 camere cu pat dublu și cu baie proprie;
– 6 camere cu pat dublu și cu 3 băi comune care deservesc câte 2 camere.
Pensiunea mai pune la dispoziție:
– 2 săli de masă,
– cablu cu TV,
– bucătărie complet echipată,
– teren de joacă pentru copii,
– teren de fotbal.

pensiunea matis comuna rasca judetul cluj

Hoteluri
Bianca ** Hotel – Fantânele, Comuna Rîşca. Număr camere: 30
Radu ** Hotel – Fantânele, Comuna Rîşca. Număr camere: 30
Diana ** Hotel – Fantânele, Comuna Rîşca. Număr camere: 38

Sectorul turistic ar putea reprezenta motorul creşterii economice a zonei având în vedere potenţialul natural, deşi în prezent nu deţine o parte importantă din economie.
Agroturismul poate avea mari şanse de dezvoltare, deoarece regiunea dispune de un imens potenţial antropic şi natural. Se pot organiza diverse drumeţii şi se pot practica activităţi interesante de relaxare.
Pentru investiții pe raza comunei există terenuri disponibile, atât în proprietate privată, cât şi publică.

PRIVIRE DE ANSAMBLU

Pământul rascan poate să susțină dictonul “minte sănătoasă în corp sănătos” (“mens sana in corpore sano”) prin ofertele sale: locuri de odihnă, petrecerea timpului liber departe de aglomerările de la oraş şi de poluare, izvoare pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre locurile şi oamenii cu istoria fiecăruia în parte.
Relieful variat, structura geologică, aşezarea geografică a Rastii, creează condiţii climaterice pentru refacerea sănătăţii. “Tratamentul” cu aerul curat şi apa cristalină a văii Rastii trebuie să aducă un plus de sănătate, iar locurile pitoreşti vor contribui la crearea ambianţei plăcute şi a mediului odihnitor.
Pe lângă cele evidenţiate, potenţialul agroturistic al zonei Rasca este completat de elemente naturale valoroase: specificul modului de organizare al vetrei satului; obiceiurile populare (port şi folclor autentice); posibilităţi de cazare în case ţărăneşti cu specific local; consum de alimente proaspete tradiţionale ţărăneşti; posibilitatea practicării unor sejururi cu durată nelimitată; posibilitatea realizării unor drumeţii pe trasee marcate. Esenţială este infrastructura din zonă, accesul facil în localitate, în apropiere de rute importante de transport şi pe drumuri accesibile..
Generaţiile de azi din satele Rastii au datoria în faţa istoriei şi a naturii de a apăra şi proteja locurile natale, făcându-le tot mai de preţuit.
Locurile istorice şi cele de agrement, apa, aerul, vegetaţia, dar şi localnicii ospitalieri te înveselesc și te învaţă că în viață poți să reușești doar prin muncă și omenie.