Figaro Reloaded sau o seară nebună la operă
O mireasă, doi bărbaţi şi o soţie geloasă. Oare ce reţetă de căsnicie poate ieşi folosind ingredientele acestui “triunghi” amoros?
Opera Maghiară din Cluj vă prezintă Nunta lui Figaro într-o viziune nouă, din perspectiva acestui triunghi, patrulater, hexagon, amoros şi doreşte să vă introducă în misterioasele şi complicatele aventuri ale acestei venerabile piese, compusă acum mai multe secole de Wolfgang Amadeus Mozart. Invitaţia este pentru ziua de joi, 9 octombrie de la ora 18.30. Toţi cei care doresc să se relaxeze petrecând o seară palpitantă şi plină de umor, au şansa să (re)vadă acest spectacol şi în data de 11 octombrie, sâmbătă, de la aceeaşi oră.
Opera Maghiară a făcut un pas curajos când a decis să pună opera lui Mozart în lumina reflectoarelor contemporaneităţii. Publicul va putea urmări o producţie nouă, nonconformistă, care în vremea lui Mozart a fost interzisă de către cenzură, dar care astăzi este accesibilă tuturor într-o viziune actualizată, postmodernă.
Regizorul Novák Péter care se autodefineşte drept un “pălmaş” al culturii, este în realitate o personalitate complexă cu preocupări extrem de eterogene, cea mai recentă colaborare cu Opera Maghiară din Cluj fiind în calitate de coregraf al musicalului de mare succes Elisabeta Báthory. De această dată îl vom urmări ca regizor al spectacolului Nunta lui Figaro având următoarea distribuţie: Balla Sándor/ Gergely Arnold în rolul Contelui Almaviva, Balázs Barbara/Barabás Zsuzsa/ Egyed Apollónia în rolul contesei Rosina, Covacinschi Yolanda /Kolcsár Katalin în rolul Suzanei camerista contesei, Sándor Árpád/ Sándor Csaba întruchipându-l pe Figaro, Duffner Melinda/ Székely Zsejke/ Veress Orsolya în rolul lu Cherubino pajul contelui, Hary Judit/Jordán Éva în rolul Marcellinei, Bardon Tony /Szabó Levente în rolul lui Basilio maestrulde cânt, Mányoki László/ Szilágyi János în rolul Bartolo, Gergely Elek/ Kovács Ferenc în rolul Antonio, Chiuariu Livia/ Fülöp Tímea/ Pataki Enikő în Barbarina, Plesa Róbert/ Rétyi Zsombor în Don Curzio- notarul.
Coordonarea muzicală a spectacolului va beneficia de măiestria dirijorului Jankó Zsolt, coregrafia va fi semnată de Bordás Attila, costumele de Ledenják Andrea iar scenografia de Venczel Attila. Maestrul de cor este Kulcsár Szabolcs.
Nunta lui Figaro Story sau altfel spus A crazy day
În frământata Europă a secolului al XVIII-lea, poveştile individuale, ale oamenilor de rând intră în conflict cu comandamentele morale ale puterii. Nunta lui Figaro este în acest sens un adevărat model în istoria culturii, o fabulă cu un deznodământ fericit opunând morala idealizată a vremii realităţii de zi cu zi a biografiilor oamenilor de rând. Astfel de poveşti se regăsesc în textele dramatice ale unor dramaturgi ca Beaumarchais în Bărbierul din Sevilia , O zi nebună sau Nunta lui Figaro, precum şi în opere bufe semnate de Paissiello, Rossini, Mozart.
Personajele principale se întâlnesc la nunta Suzanei, unde întâmplările neprevăzute îi iau prin surprindere. Gazda, Contele Almaviva, ţine foarte mult să respecte regulile feudale referitoare la prima noapte de căsnicie a slujitorilor săi, cu toate că anterior renunţase la ele. Cu bani, promisiuni şi şantaj el încearcă să-şi împlinească dorinţele ascunse însă acestea ajung la urechea lui Figaro. La o asemenea mârşăvie, servitorul îi răspunde tot cu mârşăvie. Împreună cu logodnica sa Suzana, o fată cu minte ageră, şi cu Rosina, soţia dezamăgită şi rănită a contelui, pun la cale o farsă pentru a-l atrage în capcană. În planurile sale îl introduce şi pe Cherubino tânărul paj al contelui, care se îmbracă în hainele Suzanei pentru a-l face de râs pe seducătorul conte.
Avem de-a face cu 5 personaje arhetipale, clasice, care, secundare sau nu, se întâlnesc cu evenimente extraordinare pe parcursul operei. Intriga este atât de bine construită încât din acţiunile personajelor nu putem bănui care va fi deznodământul, dar în final, binele triumfă, aşa cum se cuvine unei comedii bine realizate.
Este important să reţinem din povestea de mai sus că fenomenul nu este esenţial din punct de vedere al rezolvării formei ci din felul în care se împletesc şi relaţionează personajele, situaţiile, stările psihologice în această operă.
Fără doar şi poate că povestea nunţii lui Figaro este una distractivă, hazoasă, urmărind legile construcţiei unei comedii clasice ca la carte, dar de fapt situaţiile şi caracterele comice par că merg până la grotesc, şi privite prin ochii contemporanilor ne apar exagerate până la absurd. Însă toate piesele acestui puzzle provin fără excepţie din arsenalul de critici la adresa societăţii pe care autorul le foloseşte şi articulează cu o conştientă meticulozitate. Fără îndoială că o asemenea critică nu-şi pierde niciodată valabilitatea şi este binevenită în orice timp şi spaţiu al istoriei culturii.
II Figaro- Reloaded sau altfel spus, You are crazy
Privit prin ochii contemporanilor, libretul lui Lorenzo da Ponte este desăvârşit. În pofida cenzurii impuse de Josif al II-lea, tonul şi atmosfera generală în care se desfăşoară acţiunea fac din această operă, prin felul în care evită mesajele moralizatoare, una dintre cele mai şic şi mai hazoase piese baroce scrise până atunci. Astfel, fiecare dintre noi reuşeşte să-şi tragă propriile concluzii, să judece sau, pur şi simplu să privească prin proprii ochi/conştiinţă ceea ce se întâmplă pe scenă. Dacă n-ar fi muzica, în zilele noastre, am putea considera că această piesă este o spumoasă şi savuroasă telenovelă, idee care ne plasează şi mai mult în actualitate. Nu e o noutate că integrarea într-o societate depinde de calităţile de adaptare la oportunităţi şi situaţii. Ceea ce este schimbat însă în societatea postmodernă actuală este faptul că privirea s-a mutat de pe conceptul de populaţie, popor ca entitate unitară, indistinctă, pe percepţia grupurilor mici sociale, receptate ca individualităţi distincte, o societate formată din vieţi personale ale oamenilor unor mici comunităţi.
ME , MY SELF AND I , este mesajul!
Trăind înconjuraţi de atâtea posibilităţi de comunicare ne putem exprima personalitatea într-o extrem de mare diversitate de moduri. Tehnologiile moderne de informare şi comunicare ne oferă posibilităţi nelimitate. Însă ar trebui să confruntăm calitatea cu cantitatea, şi atunci am putea vedea că mizeria care iese la suprafaţă adesea pune în umbră momentele cu adevărat valoroase, sclipitoare, ale vieţii. Desigur, cine caută găseşte soluţia afirmării rapide, pe drumul cel mai scurt, fără inhibiţii, soluţie pe care ţi-o oferă toate aceste instituţii de promovare a kitschului şi nonvalorii din media. Acestea fac ca ceea ce este moral să devină demodat, odinioară morala având funcţia de a frâna aceste tendinţe. Astăzi imoralitatea este la modă. Ca urmare a acestei realităţi a explodat plaja de suportabilitate a consumatorului. Înghiţim aproape orice. Televiziunea promovează prostia, anonimii de doi bani, nonvalorile, proştii care se cred deştepţi şi tari, încrezuţii, îngâmfaţii şi ridicolii. Toţi devin exemplele societăţii. Astfel, am aflat care este măsura generală a lucrurilor din ceea ce este trendy, din ceea ce este sexy sau megacool.
Şi aşa s-a născut Figaro Reloaded: Contele Almaviva, care îşi pune întreg talentul în a-şi satisface plăcerile cu orice preţ, Rosina, care compensează prin alcool condiţia sa de femeie fidelă, supusă, neglijată şi înşelată, Cherubino adolescentul dezorientat care urmează buimac şabloanele unei societăţi bolnave, Suzanne, FEMEIA care trece totul prin filtrul sufletului său îndrăgostit dar în acelaşi timp prin mintea ageră a unei femei ce nu pierde din vedere propriul interes, iar Figaro este BĂRBATUL. Aşa cum este el. Un descendent de slujitori, din spiţa oamenilor desconsideraţi, înjosiţi, eroul poveştilor populare din perioada lui Mozart, dar care, de data aceasta devine asistentul nostru personal dând voce tuturor aşteptărilor, aspiraţiilor noastre către dreptate. Chiar dacă eşuăm cu toţii, există întotdeauna, în fiecare dintre noi o dorinţă, o nebunie de a te lupta împotriva nedreptăţilor şi imoralităţii şi această nebunie nu încetează niciodată deoarece există în ea o ordine, reguli şi legi. Avându-l pe Mozart chezăşie, cu certitudine că există.
III Figaro & Mozart – A crazy mind
Genial! Excepţional! Unic! Creator de eră şi nu în ultimul rând – aşa se explică lipsa posibilităţilor de decodificare a mesajului mozartian – A Crazy Mind!
Putem enumera zi şi noapte caracteristicile eposului lui Mozart dar degeaba. Complexitatea este uluitoare. Nu trece zi de repetiţie fără să descoperim ceva nou în lumea armoniilor, în relaţiile dintre voci, în universal ritmurilor create de Mozart şi este o excepţie când careva dintre noi nu se luptă cu lacrimile urmărind repetiţiile în întunericul sălii. Nu există ascultător, fie că e vorba de un profesionist sau de un meloman, care să nu fie vrăjit de muzica lui. De ce?… Pentru că ea destăinuie ceea ce cuvintele nu pot să exprime.
Wolfgang Amadeus! Cadoul cel mai mare al lui Wolfgang Amadeus este că ne-a dăruit tuturor o comoară, trăirea complexităţii, şi a făcut-o accesibilă tuturor. Muzica lui este un catharsis colectiv. Indiferent din ce gen sau rasă, vârstă, religie sau etnie faci parte, nu poţi să nu simţi acest catharsis colectiv. O comoară universală! Chiar şi psihologia, de mai bine de 100 de ani cercetează influenţa muzicii lui Mozart asupra omului. L-au numit “Efectul Mozart”.
Este consfinţit că Figaro rupe toate barierele cunoscute de sufletul uman, Cum face aceasta?….
În pofida faptului că s-au scris sute de mii de pagini despre lucrările sale, tratate întregi, monografii, mergând chiar până la indicaţi regizorale, totuşi, mai avem încă multe de descoperit în universul Mozart.
Cu toate că reflectă perioada politică şi morală din perioada în care se petrece acţiunea tonul, atmosfera pe care le creează Mozart, nu-şi pierde niciodată valabilitatea fiind mereu actuale. Îşi caracterizează psihologic personajele cu o subtilitate nemaiîntâlnită până atunci şi totuşi familiară nouă. O dramă a iubirii, concepută într-un registru comic, care ne influenţează şi stimulează trăirile conştientului şi subconştientului deopotrivă. Şi toate acestea le realizează printr-o PAR-TI-TU-RĂ.
Fodor Geza a afirmat că însemnătatea istorică cea mai profundă a lucrării Nunta lui Figaro constă tocmai în realizarea unei drame muzicale atât de armonioase, a cărei complexitate este exprimată printr-o simplitate absolută.
La asta mai putem adăuga anecdota conform căreia Mozart i-a spus lui Lorenzo da Ponte să-i scrie un libret pe orice fel de subiect! „Eu voi crea CAPODOPERA” a adăugat Mozart în final.
Să ne cufundăm în muzica lui Mozart, ea conţine tot ce trebuie să ştim despre viaţă!
