Legende urbane: se spune că Decebal ar fi murit la Cluj…
,,Scrieți pe monumentul istoriei lumii: Aici odihnește regele dac, mort de propria lui armă, ultimul rege al viteazului popor dac, Decebal. Acesta a fost cel mai însemnat ceas al pământului și al Porții Podului a acestui oraș.”
…,,Roma ne poate supune, dar nu ne poate deposeda de sentimentele noastre nobile. Dacul nu-și trădează credința nobilă sub amenințări și promisiuni. Cetățenii orașului n-au fost niciodată trădători și niciodată nu vor fi!”
Foto: Gebe Alpar
Ce spune legenda
La jumătatea secolului al XIX-lea se bucura de popularitate o legendă care relata cum cel mai iscusit conducător al dacilor, Decebal, s-ar fi sinucis la Cluj, la Poarta Podului (care se afla pe actuala stradă Regele Ferdinand). Istorioara era frecvent invocată în scrierile intelectualilor maghiari de la mijloc de secol ,,pașoptist”. János Zeyk, culegător de folclor românesc, este cel care scrie o piesă de teatru, intitulată ,,Decebal, sau cea mai importantă oră a Porții Podului din Cluj”, operă ce a fost pusă în scenă de Teatrul Maghiar din Cluj. În scrierea sa, orașul antic Napoca apare cu numele Petriussa sau Patroissa și a fost una dintre ultimele cetăți dacice cucerite de romani, sub conducerea comandantului Marcell.
,,Marcell: Dorința Romei este inflexibilă! Dacia trebuie transformată în provincie romană! Regele vostru cel puternic trebuie dus la Roma, viu sau numai capul lui. Aceasta este porunca imperială! Predați-l pe rege!
Ete: Nu știm unde se află regele!
Turz: Regele a dispărut în fața înaintării voastre. Nu știm dacă trăiește sau e mort.
Marcell: Știu că regele trăiește ascuns în acest oraș. Cu el se află și doamna lui.
Ete: Noi nu știm nimic despre aceasta.
Marcell: Vă atenționez încă o dată să nu vă opuneți și să periclitați orașul. Predați-mi-l pe rege și apoi sunteți sub protecția noastră!”
La sfârșitul acestei piese de teatru, regele dac se sinucide, ,,în partea de miazănoapte a Clujului, sub gârlă, la Poarta Podului”.
Ce spun istoricii?
Pentru istorici rămâne interesantă originea acestei legende, dar mai ales modul în care aceasta a ajuns să fie atât de populară în mediile intelectuale maghiare în perioada secolului XIX. Totodată, legenda este sugestivă pentru că arată statutul special al orașului nostru în perioada antichității. Indiferent de perspectivă însă, este remarcabil modul în care această istorioară mitologică a ajuns să devină sursă de inspirație pentru creațiile livrești ale secolului în care a luat naștere statul român modern.
