De ce diferă datele Paștilor la Catolici și Ortodocși și obiceiurile tradiționale din această perioadă

de | | 3 Minute

De ce diferă datele Paștilor la Catolici și Ortodocși și obiceiurile tradiționale din această perioadă.

În această duminică, credincioșii de religie catolică sărbătoresc Paștele. Creștinii ortodocși vor sărbători Paștele, anul acesta, abia pe data de 1 mai, adică peste șase săptămâni. Care este explicația?

Motivul principal este că cele două Biserici lucrează cu două calendare diferite. Biserica Romano-Catolică foloseşte, încă din secolul al XVI-lea, calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă pe cel iulian. Dacă statele ortodoxe au adoptat calendarul gregorian, în prima jumătate a secolului XX (Rusia și Bulgaria din anul 1918, România şi Serbia din anul 1919, iar Grecia din anul 1923), majoritatea Bisericilor Ortodoxe din lume merg în continuare pe varianta iuliană. Doar câteva biserici, numite „stiliste”,) mai folosesc și astăzi calendarul iulian pur: Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Bisericile din Patriarhia Ierusalimului şi Sfântul Munte.

În ultimii ani, datorită întâlnirilor dintre Papa de la Roma și înalții prelați ai bisericilor ortodoxe din diferitele țările orientale, există mai multe discuții despre uniformizarea datelor sărbătoririi Paștelui, și rânduirea uniformă a religiilor în toate țările în care există creștini, însă acest lucru, se pare, va mai dura câțiva zeci de ani până va fi găsit un numitor comun și va fi trecută cu vederea discuțiile care au dus la Marea Schismă.

Totuși, anumite culte creștine, deși având la bază aceleași noțiuni religioase, nu consideră sărbătoarea de Paști relevantă. Dintre religiile care sărbătoresc Paștele odată cu catolicii se numără: reformații, unitarienii, baptiştii, penticostalii, adventiştii de Ziua a Şaptea, creştinii după Evanghelie şi biserica Evanghelică Română.

Tradiții și obiceiuri de Paște

Sărbătoarea Paștelui îți are obiceiurile și tradițiile ei, în funcție de cultura și civilizația fiecărei națiuni sau a unei comunitati etnice. În zona Transilvaniei, datorită faptului că aici se întâlneau culturile occidentale cu cele orientale, bisericile catolice și reformate amestecă ortodoxă și greco-catolică.

Această sărbătoare a cultivat de a lungul timpului obiceiuri și tradiții specifice atât la sași, maghiari, svabi cât și la români.

Ouălele roșii

Cel mai răspândit obicei creştinesc de Paşte este vopsirea de ouă roşii. Ele se ciocnesc în zilele de Paști și sunt o prezenţă obligatorie pe masaă chiar dacă în prezent  ele mai sunt vopsite și în alte culori. Se spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus. Cu ocazia Paștelui, femeile din gospodării prepară şi alte mâncăruri tradiţionale precum pasca, drobul sau cozonacul.

Paște cu pâine și vin

În zona Transilvaniei este cunoscută tradiția de a primi și oferii, la biserică, în prima zi de Paște, paște cu pâine și vin. Originea acestui obicei vine încă de la înființarea Bisericii romano-calvine (reformate) din Ardeal, dar a fost preluat atât de romano-catolici, ortodocși sau greco-catolici.

Obiceiul stropitului

Un al obicei foarte popular de Paște este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul își are originea în perioada precreștină, acesta simbolizând viața și fertilitatea. Obiceiul a fost practicat mai ales de către popoarele germanice. Băieții adunați în grupuri merg la fete acasă, a doua zi de Paște, și în întreabă părinții fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc: „Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi dați voie să o stropesc?” sau „Într-un coș cu viorele, cântă două păsărele, căsările ciripesc, îmi dați voie să stropesc?”. După aceea băieții stropesc fata/fetele cu parfum, ei fiind răsplătiți cu ouă roșii, băutură și prăjituri.

Cu bradul la poarta

În zona satelor din Transilvania, în ziua de sâmbătă, se mai obișnuiește ca băieții să împodobească brazii cu panglici colorate, iar după apusul soarelui tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și punându-le brazii la poartă. La cele mai frumoase fete din sat vin zeci de băieți, care pun crenguțe la poartă, astfel observându-se care fată este mai curtată. În schimb, fetele, pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în a doua zi de Paște.

În mare parte, aceste tradiții se mai păstrează și în ziua de astăzi, chiar dacă ele devin tot mai mult pe cale de dispariție.

Tăiere mieilor. Cât costă un kilogram de carne de miel

Pentru buna pregătire a sărbătorii Paștelui, creștinii pregătesc miei care sunt sacrificați și preparați după diferite rețete. În acest an, de Paștele Catolic, în magazinele din Cluj, carnea de miel este vândută la prețuri cuprinse între 10 și 13 lei pe kilogram. În unele magazine carcasa de miel se vinde și cu 25 de lei kilogramul.

Cluj.com vă urează, cu acestă ocazie, Paște Fericit! Happy Easter! Kellemes Húsvéti Ünnepeket! Frohe Ostern!

Dan Porcuțan
Redactor Cluj.com