De ce diferă datele Paștilor la Catolici și Ortodocși și obiceiurile tradiționale din această perioadă.
Ne aflăm în perioada dintre sărbătoarea Paștilor la Catolici și la Ortodocși, iar asta ne oferă prilejul să ne documentăm puțin și să vedem care este explicația pentru care creștinii sărbătoresc Învierea Domnului în date diferite.
Unul dintre motivele pentru care cele două confesiuni religioase sărbătoresc Paștele în perioade diferite este utilizarea a două calendare diferite. Biserica Romano-Catolică foloseşte și se raportează, încă din secolul al XVI-lea, la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian. Deși în 1923, la un congres din Istanbul s-a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, decizia finală de trecere la acesta a rămas să fie luată individual de fiecare biserică ortodoxă.
La același congres s-a hotărât și că adoptarea completă la calendarul gregorian a tuturor bisericilor ortodoxe se va face atunci când toate îl vor adopta, iar între timp Paștele se calculează în continuare după calendarul iulian deoarece Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au făcut-o încă.
Biserica Română sărbătorește în prezent Crăciunul pe 25 decembrie după calendarul gregorian, iar pentru sărbătorile pascale se urmează calendarul iulian. Singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Învierea Domnului după calendarul gregorian în prezent sunt cea Finlandeză și cea Estoniană.
Există și câteva confesiuni religioase care, deși având la bază aceleași noțiuni religioase, nu consideră sărbătoarea de Paști relevantă. Dintre cele care sărbătoresc Paștele odată cu catolicii se numără: reformații, unitarienii, baptiştii, penticostalii, adventiştii de Ziua a Şaptea, creştinii după Evanghelie şi biserica Evanghelică Română.
Tradiții și obiceiuri de Paște
Sărbătoarea Paștelui a cultivat de-a lungul timpului obiceiuri și tradiții specifice în funcție de cultura și civilizația fiecărei națiuni. În România, de exemplu, avem mai multe obiceiuri care s-au păstrat până în zilele noastre. Avem, în funcție de regiunile țării, tradiții precum crenguțele împodobite care se pun la poartă, obiceiul stropitului sau udatului, mâncarea tradițională nelipsită precum pasca, drobul de miel și cozonacul. Într-un alt articol v-am povestit despre Superstițiile și obiceiurile de Paște din Transilvania pe larg, iar în continuare vom avea în vedere câteva obiceiuri și tradiții respectate de creștini în toată țara.
Ouăle roșii
Cel mai răspândit obicei creştinesc de Paşte este vopsirea de ouă roşii. Ele se ciocnesc în zilele de Paști și sunt o prezenţă obligatorie pe masă. Se spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus, de aici și această tradiție. Despre metode naturale de vopsire a ouălor, dar și prin alte alternative creative v-am scris pe larg într-un alt articol.
Paște cu pâine și vin
În zona Transilvaniei este cunoscută și tradiția de a primi și oferii, la biserică, în prima zi de Paște, paște cu pâine și vin. Originea acestui obicei vine încă de la înființarea Bisericii romano-calvine (reformate) din Ardeal, dar a fost preluat atât de romano-catolici, ortodocși sau greco-catolici.
Obiceiul stropitului
Un al obicei foarte popular de Paște este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul își are originea în perioada precreștină, acesta simbolizând viața și fertilitatea. Băieții se adună în grupuri și merg la fete acasă în a doua zi de Paște. Aceștia îi întreabă pe părinții fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc: „Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi dați voie să o stropesc?” sau „Într-un coș cu viorele, cântă două păsărele, căsările ciripesc, îmi dați voie să stropesc?”. După aceea băieții stropesc fata/fetele cu parfum, iar apoi sunt răsplătiți cu ouă roșii, băutură și prăjituri.
Cu bradul împodobit la poartă
În zona satelor din Transilvania se mai obișnuiește ca băieții să împodobească brazii cu panglici colorate. După apusul soarelui tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le pun brazii la poartă celor mai frumoase fete din sat. În duncție de numărul crenguțelor din poartă, mai apoi se vede care fete sunt cele mai curtate. În schimb, fetele, pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în a doua zi de Paște 🙂.
În unele zone rurale ale țării, aceste tradiții se mai păstrează și în ziua de astăzi, chiar dacă ele devin tot mai mult pe cale de dispariție.
Tăierea mieilor
Pentru buna pregătire a sărbătorii Paștelui, creștinii pregătesc miei care sunt sacrificați și preparați după diferite rețete. În acest an, carnea de miel este vândută în supermarketuri la prețuri de aproximativ 60 lei pe kilogram, în timp ce producătorii locali au păstrat prețul de anul trecut, de 35 lei/kg.
Cluj.com vă urează cu acestă ocazie Paște Fericit! Happy Easter! Boldog Húsvétot!
