Cununa Grâului, un obicei agrar de seceriş readus la viață în satul clujean Orman | #JudețulCluj
De unde cununa vine,
Rămân țarinile pline.
De unde cununa pleacă
Rămâne țarina-ntreagă.
Se zice că există un spirit al grâului care, în timpul seceratului, s-ar ascunde în ultimele spice din lan. Simbolizând sfârșitul unui ciclu agrar și asigurând renașterea și recolta următoare, acest spirit trebuie protejat. Cei care își doresc să (re)descopere obiceiul agrar specific secerișului sunt așteptați duminică, 15 iulie 2018, în satul clujean Orman, comuna Iclod.
„Pentru a ocroti spiritul grâului, refugiat în ultimele spice, se pare că, în forma cea mai veche, atât la noi, cât și la alte popoare, acestea se lăsau pe holdă nesecerate, cu credința că, astfel, se transmite puterea de rod la noua recoltă. Într-o fază următoare, au fost tăiate și aduse acasă sub formă de mănunchi sau snop, iar apoi, în ultima fază, sub forma unui obiect ritual (cunună, cruce, peană, buzdugan) pentru a fi apărate de distrugere și, probabil, pentru a se putea împărtăși din puterea lor și gospodăria (…). Prin urmare, spicele nesecerate ar reprezenta forma originară, cununa etc. – forma cea mai evoluată a lăcașului puterii de rod a grâului” – Nicolae Bot în „Prefață” la antologia Cântecele cununii, Buc., 1989.
În cunună, buzdugan, cruce sau peană, în funcție de zonă, mănunchiurile de grâu erau adunate în forme diferite, păstrându-se însă semnificația.
Publicul curios, nostalgic și iubitor de tradiții este invitat așadar duminică, 15 iulie 2018, să ia parte la readucerea la viață a Cununii grâului. Evenimentul este organizat de către Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Primăria comunei Iclod și Asociația „Tradiții Ormănene”.
„Cununa grâului”, muncă și voie-bună
În vremurile de demult, atât în Orman, cât și în alte sate din țara noastră, cei care aveau mult pământ semănat cu grâu, își tocmeau secerători pentru a face față recoltei. Se stabilea o zi pentru secerat, iar gazda mergea pe hotar să le arate secerătorilor „miezuinile”, adică limitele holdei de grâu. După o rugăciune, se începea adunarea grâului – în mod manual, cu secerea, așezat apoi în grămezi mici, legate de feciori și bărbați în snopi. Snopii erau așezați apoi în claie și transportați cu căruțele la arie, unde se făcea treieratul grâului. Secerătorii erau răsplătiți la final cu mâncare și băutură, iar dacă erau chemați și ceterași, se lăsa totul cu voie bună.
„În timpul seceratului, fetele alegeau cele mai frumoase și mai bogate spice și împleteau o cunună care, la finalul seceratului, era dusă la casa gazdei, cu chiuituri și voie bună. Oamenii din sat ieșeau pe la porți și stropeau cu apă cununa și pe secerători. Alaiul era primit apoi în curtea gospodarului, care lua cununa, o stropea cu apă sfințită și o așeza la loc de cinste. Secerătorii erau poftiți la masă și începea petrecerea, care dura până noaptea târziu, potrivit informatorilor, bătrâni ai satului Orman, Sofia Berciu, Maria Mocean (Mocenița), Valeria Butum, Ioan Bob, Ilie Oprea, Susana Oprea. O parte din spicele cununii erau duse la biserică, sfințite de preot și folosite la nuntă, la cununia mirilor. De asemenea, din prima făină măcinată, gazda ducea prescuri la biserică, în semn de mulțumire divinității pentru recoltă și pentru că holda a fost ferită de gheață.” – Tradiții clujene
Cum se va desfășura evenimentul de duminică?
Începând cu ora 14:00, duminică, obiceiul cununii va fi readus la viață în satul Orman. Tot ritualul simbolic de mai sus va fi prezentat ca atare tuturor celor care își doresc să afle cum se desfășurau odinioară obiceiurile de seceriș. Vor participa sătenii din Orman și grupul „Tradiții Ormănene” coordonat de doamna Aurora Cozma
Se va secera holda lu’ Lazăru’ Rotii de pe Vale, iar gazdă va fi o locuință bătrânească din satul Orman, unde a locuit Nastasia Tămaș (a Gogului).
După obicei, desigur, la final toți cei prezenți vor fi omeniți cum se cuvine cu bucate tradiționale. Nu vor lipsi nici jocul și voia bună!
Informații: Tradiții clujene, Maria Golban Șomlea – etnolog
Foto: clujazi.ro & elisa94a.wordpress.com
