Comori șlefuite în milioane de ani
Pietre interesante și expresive, rotunde și de diferite dimensiuni au fost descoperite în număr tot mai mare în noile cartiere ale Clujului, precum Bună Ziua, Europa, atunci când s-au efectuat săpături pentru fundațiile unor blocuri.
Înfățișarea lor artistică și inedită i-au determinat pe clujeni să le găsească o întrebuințare, să le folosească ca ornamente în grădini sau în curtea casei.
Obiceiul de a folosi în diferite scopuri aceste ”opere de artă”, șlefuite în timp doar de natură, își are originile în vremuri îndepărtate. În Baciu există un site geologic în care s-a depistat folosirea lor de către om încă din neolitic. Și mai interesant este faptul că în evul mediu s-au folosit ca ghiulele de tun, în cetatea Sighișoara. În Cluj-Napoca, pentru că sunt dure și rezistente la intemperii, aceste pietre s-au folosit în construcția zidului medieval al cetății.
Azi pietrele rotunde înfrumusețează multe locuri din oraș. Le găsim la Grădina Botanică, la Universitatea Babeș-Bolyai, în parcurile din cartierele Zorilor, Grigorescu, Andrei Mureșanu, dar și în grădini particulare sau la porțile unor case, unde cei mai creativi dintre clujeni realizează frumoase spații de relaxare. Pietrele sunt folosite ca ornamente și în localitățile învecinate Clujului, Feleacu, Someșeni, Florești, Luna de Sus, Vâlcele, dar și în mai îndepărtatele: Gheorgheni, Mărtinești, Micești, Sălicea, Lita, Liteni, Hășdate etc.
Profesorul univ. Ioan Mârza din cadrul Facultății de Geologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca le denumește științific ”concrețiuni gresoase de Feleac” și explică că acestea ”s-au format prin cimentarea concentrică a particulelor de nisip în jurul unui centru de concreționare, de regulă calcar sau marnă”. Fenomenul concreționării durează probabil de milioane de ani. Cele mai întâlnite concrețiuni gresoase sunt cele formate în mediile nisipoase, formarea lor având loc în formațiuni de nisipuri de diferite vârste geologice. Sunt mai răspândite în nisipurile sarmațiene din Transilvania.
Asemenea locuri importante se cunosc în zona Clujului, respectiv Dealul Feleac, și în zona Bistriței”, afirmă prestigiosul geolog. În zilele noastre, nu puțini excursioniști, trecând prin „Dealul Feleac”, Valea Sf. Ion, Pârâul Țiganilor, Făget, Becaș, Valea Căpriorii și prin împrejurimi, adună concrețiuni de talie redusă și le expun în grădinile lor, alții foarte ingenioși realizează adevărate exponate cu concrețiuni de talie mare, forme solitare și poliîngemănate.
„În privința interpretării genezelor s-au emis diverse ipoteze, unele fiind dintre cele mai năstrușnice, lipsite de o viziune științifică. De exemplu, oamenii preistorici credeau că aceste concrețiuni sunt formate de om. Mult mai târziu, alții considerau că sunt resturi dacice. Investigațiile geologice au certificat corect geneza lor dovedind fomarea lor pe cale naturală”, spune profesorul clujean.
Concrețiunile gresoase de Feleac din jurul Clujului au fost studiate de către profesorul Eugen Nicorici, primul profesor care le-a descris într-un mod geologic corect. Nu exista însă o lucrare științifică care să fi investigat concrețiunile de Feleac într-o manieră profundă și multilaterală. Din acest considerent dar și din dorința de a promova valoroasele roci cu înfățișare artistică, geologul Ioan Mârza a elaborat împreună cu profesorii Emanuil Săsăran și Ioan Păcurar o carte intitulată „Concrețiunile gresoase de Feleac – simbol geologic al Clujului”.
„Ineditul sferelor de piatră prezente în zona Clujului pe o arie extinsă a devenit demult o trăsătură geologică specifică, locală și regională, impunându-se a fi recunoscute valoric și acreditate cu rolul de simbol geologic al urbei noastre”, afirmă profesorul Ioan Mârza.
Mulțumim pentru sprijinul acordat în realizarea articolului geologului Ioan Mârza
Redactor Cluj.com:
Tia Sîrca
