Cetățuia din Cluj: fortificație, închisoare, loc romantic
Unul dintre cele mai romantice locuri din Cluj, unul dintre cele mai atractive și mai vizitate de turiști și de clujeni deopotrivă este Cetățuia. Pare să fi fost acolo de la începutul Clujului, crescând și schimbându-și înfățișarea în tandem cu urbea. Și așa și este.
Mai întâi a fost natură, apoi a fost apărătoarea orașului, a devenit frumoasă, a ținut ca loc de popas pentru înalți demnitari, a devenit loc de cinstire pentru eroii neamului și apoi s-a maturizat și participă activ la viața orașului.
📸 Danijela Despotov
La început Cetuțuia a fost cetate
În anul 1715 încep lucrările pentru proiectul Cetății Clujului, așa cum a fost cunoscut în epocă proiectul arhitectului militar șef al Principatului, Giovanni Morando Visconti. Lucrările pentru construcția unei noi cetăți, care să corespundă imperativelor militare ale vremii, a fost ghidată de rațiuni strategice: la acel moment orașul avea doar fortificații ce datau din epoca medievală, mult depășite de evoluția tehnicii militare a secolului XVIII și, de asemenea, trupele habsburgice nu puteau fi cazate în oraș. Astfel se hotărăște ca pe dealul Kőmál, situat la nord de centrul orașului, la 60 de metri deasupra Someșului, să se construiască Cetatea Clujului.
📸 Visit Cluj
În varianta originală a proiectului realizat de Visconti și aprobat de Eugeniu de Savoia, președintele Consiliului de Război de la Viena, citadela era dotată cu sofisticate elemente de fortificație și comunica cu incinta istorică medievală a Clujului printr-un zid dispus pe latura vestică și estică a cetății. În incinta citadelei au fost construite cazărmi, depozite de alimente și muniții, clădiri pentru comandamentul cetății.
Un aspect foarte important în acest context este faptul că citadela Clujului edificată de administrația habsburgică a fost prima de acest fel construită în Transilvania.
Cetatea cu porți
Inițial, Cetățuia avea trei porți: una pe latura estică, una pe latura vestică și una pe latura nordică. Astăzi însă putem admira doar două dintre acestea: Poarta Apei și Poarta Vieneză, dispuse pe latura estică a cetății și, respectiv, pe cea nordică. Poarta Vieneză era și principala cale de acces în incinta fortificației. În pofida faptului că acest complex a fost construit pentru a servi scopurilor defensive, construcțiile din incintă se remarcă prin valoare arhitecturală și estetică. Un frumos exemplu este oferit de porțile cetății, care au frumoase elemente baroce.
De asemenea, pentru a repera cu ușurință punctele citadelei merită să oferim următorul indiciu:
,,între bastioanele de nord și de nord-est se mai află un coridor îngust de acces, tăiat în grosimea valului de pământ și acoperit cu o boltă turtită.”
În timpul Revoluției pașoptiste, cetatea a servit ca și închisoare, unde a fost întemnițat și executat și pastorul Stephan Ludwig Roth.
Din păcate, atunci când s-a hotărât construirea hotelului, clădirile de pe latura sudică a fortificației au fost demolate.
📸 Ákos
Ce-ar fi Clujul fără Cetățuie?
Este uluitoare această transformare a locurilor, a scopurilor și utilităților lor în spațiul urban. Clujenii secolului al XVIII-lea nu și-au imaginat probabil niciodată faptul că citadinii secolului XXI vor considera Cetățuia un loc romantic, potrivit pentru promenade de seară, picnicuri, sesiuni foto. Fascinant rămâne și simbolismul denumirii: deși face trimitere obiectivă la funcționalitatea sa, într-o anumită epocă, nu ne gândim niciodată la o garnizoană atunci când spunem ,,hai să mergem pe Cetățuie!”
📸 
