Un alt mod de a măsura timpul în oraș: câte ceasuri solare sunt în Cluj?
Obiceiurile se schimbă cu repeziciune. Sunt, totuși, lucruri care rămân eterne sau care se schimbă atât de lent încât se creează impresia că patina timpului nu le va afecta niciodată. Timpul și orașul se află într-o relație intimă și sensibilă de interdependență: clădările îmbătrânesc și au nevoie de grija noastră, la fel ca și oamenii, spațiile urbane își schimbă funcția de la un deceniu la altul, construcții noi își fac apariția în peisaj pentru a ancora Clujul în timpul pe care-l parcurge. În această perindare a imaginilor și a transformărilor, timpul este cel care definește valoarea și dimensiunea schimbării fiind etalonul absolut al istoriei locale.
Exista o vreme când oamenii se ghidau după soare, acesta fiind unicul reper al activităților zilnice. Chiar dacă acele timpuri au trecut iar noi ne-am stabilit alte mecanisme prin care ne ghidăm în neantul clipelor, fascinația pentru dimensiunea temporală a rămas.
Cum se măsoară timpul în oraș?
Într-un trecut îndepărtat, oamenii măsurau durata zilei cu ajutorul ceasurilor solare. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, românii din orașe și sate aveau ca reper ceasul de pe turla bisericii. Însă, nici timpul indicat de ceasul din turlă nu era precis, adaptat orei astronomice, ci era reprezentarea unei convenții care făcea ca ora de la Cluj să fie aceeași cu ora de la București.
Ceasurile solare, însă, prezintă timpul, adică durată, într-o manieră mult mai complexă decât ceasurile mecanice. De exemplu, ceasurile solare vor indica aceeași oră, idiferent de convențiile stabilite de oameni ( ora de vară, ora de iarnă). De aceea este necesar să adunăm o oră la cea indicată de gnomul ceasului solar, dacă ne încadrăm în intervalul sezonier de vară.
Ceasul solar de pe Biserica Calvaria
Biserica Calvaria reprezintă chintesența istoriei Clujului. A devenit un simbol trăgându-și originea din întunecimea unor veacuri îndepărtate. Numită în limbajul comun ,,Calvaria”, cunoscută cu denumirea oficială de Biserica Romano – Catolică din cartierul Mănăștur, acest edificiu religios ascunde fragmentele epocilor pe care le-a traversat ajungând până la noi, în lumina epocii pe care o trăim.
Unul dintre lucrurile fascinante pe care le putem observa pe pereții acestei biserici este cadranul unui ceas solar. Amplasat pe zidul exterior de sud, acest ceas solar este al doilea ceas solar din Cluj-Napoca și unul dintre cele mai vechi din Transilvania. De formă pătrată, construit din piatră, cu o tijă pe latura de sus, ceasul solar de pe Biserica Calvaria a fost proiectat pentru a indica doar orele având un model de funcționare extrem de simplist, ușor de înțeles și accesibil pentru citit.
Ceasul solar de pe Casa Wolphard-Kakas
Al doilea ceas solar din oraș se află pe fațada clădirii pe care o găsim în Piața Unirii la numărul 31, acolo unde se află astăzi sediul Universității de Artă și Design. Despre Casa Wolphard-Kakas știm că este o construcție ce datează din secolul XVI fiind una din cele două clădiri din Cluj care aparțin stilului renascentist. Edificiul a fost construit în mai multe etape, fapt ce explică diversitatea elementelor arhitecturale care se îmbină armonios între ele, dar și existența unui cadran solar.
Se spune că după moartea lui András Wolphard, cel care a comandat construcția acestei clădiri, lucrările au fost preluate de către fratele său, István Wolphard, jude-primar al Clujului, mare pasionat de astronomie și matematică. După finalizarea construcției, definitivate de István Kakas, devenit proprietar al casei prin căsătoria cu soția defunctului Wolphard István, pe lângă cadranul solar aflat pe peretele sudic în curtea interioară, pe tavanul salonului de la etaj putea fi admirat și un zodiac astronomic. Ceasul solar de pe clădirea Wolphard-Kakas are forma unui semicerc, delimitat în porțiuni care indică orele, în funcție de poziția Soarelui pe cer.
Ceasul solar din Grădina Botanică ,, Alexandru Borza”
Aproape de intrarea în magica Grădină Botanică se află un piedestal alb din piatră de Viștea. De la o înălțime deloc inaccesibilă poate fi urmărită trecerea timpului printr-un cadran solar orizontal, instalat aici în anul 2010. Ceasul are o formă circulară, este micuț, măsurând în diametru cam 30 de centimetri, are un mecanism specific acestui gen de instalații: un gnom din alamă, la fel ca și cadranul, și gradații orare.
După opt ani de măsurat scurgerea timpului, a ciclurilor naturii, cadranul este oxidat, însă continuă să furnizeze informații exacte despre durata orei în funcție de mișcarea Soarelui.
Ceasul solar analematic din Parcul Stadion
Un alt ceas solar de dată recentă se află aproape de Cluj Arena, în Parcul Stadion. Amenajat în pavaj, ascuns printre atracțiile parcului de joacă pentru copii, ceasul solar este unul interactiv și-l va face pe vizitator să se folosească de umbra propriului corp pentru a stabili timpul. De aici și denumirea de ceas solar analematic.
