Cartierul Manastur

de | | 2 Minute

Ce-i mai mare decat Cartierul Manastur in Cluj? Probabil doua cartiere Manastur! Avand o populatie de aproximativ 120 000 de locuitori, Cartierul Manastur este cel mai mare cartier din oras si printre cele mai mari din tara.

Istoria cartierului merge departe in timp, pana in secolele IX – X, cand in jurul dealului unde se afla Biserica Calvaria, construita ca manastire benedictina, incepe sa se formeze satul Manastur.
Manastirea Calvaria are o istorie agitata, cu acordare si luare de privilegii papale sau cu diferite atacuri de distrugere. In urma invaziilor tatare din secolul XVII, manastirea a fost distrusa, iar in secolul XVIII a fost folosita ca depozit de armament. In secolul XIX, Episcopia Romano-Catolica a Transilvaniei a reconstruit biserica, iar in anul 1922 a fost oferita franciscanilor, care au refuzat-o, dupa care a fost data Bisericii Greco-Catolice in chirie, Biserica Catolica pastrandu-si drepturile de proprietar.
Odata cu venirea comunistilor si interzicerea confesiunii Greco-Catolice, Calvaria a fost data Bisericii Ortodoxe Romane, care a folosit-o pana in 1990.

Intreaga populatie a satului Manastur deservea abatia si era formata in mare parte din tarani agricultori. Numele satului si a cartierului de azi are la origine termenul maghiar „monostor“, care inseamna manastire. In 1895, „satul manastirii“ se uneste cu Clujul, iar in 1965 incepe demolarea caselor, pentru a se construi noul cartier muncitoresc de blocuri, dupa proiectele unor arhitecti nord-coreeni. Acesta nu a fost insa sfarsitul sau, dimpotriva: precum pasarea Phoenix, cartierul Manastur s-a renascut din propria sa cenusa si este astazi cel mai mare cartier rezidential din Cluj.

In 2007 s-a construit Polus Center, cel mai mare centru comercial din Cluj si cel mai mare complex multifunctional pe un singur nivel din tara, cu o suprafata de 61.000 metri patrati, transformand Manasturul intr-un important cartier comercial al orasului.
In afara de Biserica Calvaria, o atractie turistica poate fi cartierul in sine, unde se poate vedea un exemplu etalon de arhitectura stalinista.

Sursa foto: www.presalocala.com

Contributia cititorului: 

Andrei Fărcaş: 

Promontoriul acela pe care a fost construita abatia benedictina a fost cercetat arheologic incepand cu anul 1970. S-au gasit urme de locuire din prima epoca a fierului pana in prezent atat pe promontoriu, cat si pe terasele din jur.
Fortificatia propriu-zisa (al carei val sudic de aparare, care margineste Podul Calvaria, se vede si azi) a fost ridicata in sec. IX-X. In sec. X valului de pamant i se adauga si o palisada (un fel de zid din lemn), in urma atacurilor externe, iar probabil in 1068 aceasta este incendiata de un atac al pecenegilor. Acesta e momentul din sec. XI cand valul de pamant este consolidat si supra-inaltat cu 2 m.
O alta distrugere a fost provocata de invazia mongola din 1285. In sec. XIII benedictinii construiesc o manastire in locul ramas acum nelocuit si construiesc o fortificatie de piatra cu plan rectangular cu doua turnuri de colt.
Si probabil, daca e sa ne luam dupa concluziile arheologului Petru Iambor, acesta a fost acea prima resedinta a comitatului Cluj, numita in documentele de sec. XII „Castrum Clus”. Conform acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, aceasta fortificatie ar fi fost mai degraba „cetatea de pe Somes” spre care fugea Gelu dupa infrangerea in fata lui Tuhutum, si nu Dabaca.