Canalul Morii – ,,firicelul” de apă care transformă Clujul

de |

Canalul Morii – ,,firicelul” de apă care transformă Clujul

Strada Andrei Șaguna are un statut special în oraș. Este, deopotrivă, fermecătoare și romantică: pavajul este propice pentru plimbări intime, clădirile care străjuiesc în liniște acest perimetru al orașului sunt spectaculoase, iar canalul care urmează șerpuirea străzii creează instantaneu o dispoziție aparte, de încântare și reverie. În aceeași măsură, această stradă are o semnificație deosebită pentru viața cetății – aici se află Canalul Morii.

Foto: Adriana Spulber, Gebe Alpar 

Un loc spectaculos, cu o importanță aparte pentru urbe, Canalul Morii rămâne și astăzi o chestiune de o valoare deosebită din perspectiva legăturii pe care o creează între comunitate și spațiul urban. În pofida faptului că acest Canal și-a pierdut funcția pentru care a fost proiectat inițial, continuă să trezească interes prin prisma potențialului de a conecta diverse zone ale orașului într-o structură unitară.Totodată, discuțiile pe marginea acestui subiect aduc în atenția citadinilor chestiunea complicată a revitalizării zonelor urbane.

Canalul Morii
Foto: Marius Chira

O istorie de sute de ani 

Vârsta Canalului este înaintată, coborând în adâncimea vremurilor până în secolul XVI. Pe 16 aprilie 1558, Consiliul Orășenesc hotărăște să demareze lucrările pentru un canal de aducție care să apropie sursa de apă provenită din râul Someșul Mic de oraș. Oficialii urbei obțin de la regina Isabella scutirea de impozite pe durata unui an astfel încât lucrările au început curând. De asemenea, pentru finalizarea rapidă a acestei activități s-a apelat la sprijinul locuitorilor care au fost scutiți de impozite în schimbul muncii prestate la săparea canalului.

Canalul se întindea pe o distanță de 7,2 km, răspunzând nevoilor de aprovizionare cu apă, de cărățenie și de igienă a orașului aflat acum în continuă și activă transfomare. De asemenea, în timp, Canalul va fi investit și cu o funcție industrială, alimentând cele 12 mori construite de-a lungul cursului său. De aici i se trage și numele care a rămas neschimbat până astăzi.

Deși s-ar putea crede că numărul instalațiilor preindustriale acționate hidraulic care erau amplasate pe cursul Canalului semnificativ fiind, prejudicia calitatea surselor de apă, acest lucru nu se întămpla. Pentru contracararea  eventualelor efecte nefaste survenite pe fondul activităților cu caracter industrial, existau reglementări stricte pe care meșterii orașului, deținători sau cei care doreau să construiască o moară pe Canal erau obligați să le respecte.

Pe parcursul secolelor, Canalul Morii a devenit motorul industrial al Clujului, punând la dispoziție resursele hidrografice necesare funcționării diferitor instalații hidraulice, fără a înceta să servească scopului utilitar, cel pentru care a fost conceput inițial. Acest destin este întrerupt în anul 1933, moment care marchează închiderea ultimei mori care funcționa aici.

Canalul Morii
Canalul Morii, 1933, intersecția actualelor străzi Regele Ferdinand și Gheorghe Barițiu

Câteva proiecte

În toamna anului 2017, Fondul de Inovare a chemat clujenii să propună proiecte pentru amenajarea acestei zone. Proiectele vor fi puse în aplicare din luna aprilie a anului curent și sunt concepute sub forma unor experimente, amenajări și utilizări temporare. La finalul perioadei experimentale va avea loc o evaluare a satisfacției citadinilor, se vor face concluzii, iar planurile se vor transmite autorităților publice locale spre implementare. Proiectele propuse vizează îmbogățirea anumitor porțiuni ale Canalului Morii cu spații verzi, locuri de joacă, amenajarea unui traseu pietonal, concomitent cu acțiuni de salubrizare a Canalului.

Un firicel de apă care ar transforma Clujul într-un oraș plutitor 

Această pânză de apă despre care se spune că reprezintă un vestigiu al unui braț al Someșului Mic care își învolbura apele în perioada romană, străbate o mare parte din oraș, cu pornire din Parcul Rozelor și finalitate în zona străzii Fabricii. Dacă până nu demult, prin anii 1970 – 1980, Canalul Morii era îngrijit și reprezenta o atracție pentru mulți clujeni, astăzi situația acestui frumos artefact se află sub semnul precarității.

Cu excepția unei porțiuni mici, respectiv strada Andrei Șaguna, transformată în zonă pietonală, Canalul se adâncește tăcut pe sub străzile orașului, alunecă pe lângă clădiri și continuă să fie martorul schimbării și transformării Clujului. Adeseori, trezește revolta citadinilor supărați, care se plâng de mirosul greu pe care acesta îl emană. Într-un mod ironic, ceea ce a contribuit la dezvoltarea și modernizarea urbei, s-a transformat acum într-o sursă de poluare și de erodare a clădirilor orașului.

Canalul s-a transformat uluitor sub imperiul nevoilor imediate: a fost acoperit cu dale de beton pe care au fost construite clădiri care au suprimat firicelul ce conectează Clujul din cartierul Plopilor până în cartierul Mărăști. Desigur, există planuri și idei care abia așteaptă să fie puse în aplicare. Arhitecții susțin că acest Canal va reda orașului ceea ce îi lipsește cel mai mult – continuitatea spațiilor publice interesante, culoare pietonale și cicliste și conectivitate între zonele urbane.

Pe lângă aspectele practice, valorificarea potențialului estetic al Canalului Morii ar putea transforma anumite porțiuni ale Clujului în zone urbane plutitoare, realizându-se conexiunea deplină între natură și oraș.

Canalul Morii
Foto: Mureșan Cristina