Arhitecții Clujului: creațiile primului arhitect – șef al orașului
,,Arhitecţii uitaţi ai Transilvaniei, aceia care, prin opera proprie, au învins timpul şi au trecut din generaţie în generaţie, au făcut din propria vocaţie o mare artă. Dar până acolo, ei au ştiut, întâi de toate, să ofere mult, dovedind că pot oricând să fie maeştri ai frumosului şi ai armoniei între ei şi opera lor, între opera lor şi comunitate. De asemenea tipologii avem şi noi mare nevoie, mai ales în zilele de astăzi.” – Varga Attila
Fără arhitectura frumoaselor clădiri din centru, Clujul ar fi un oraș anost, o urbe săracă din punct de vedere arhitectural, lipsit de armonie și de farmec, ,,strivit” de masivitatea și primitivismul construcțiilor realismului socialist. Însă, din fericire, geniul creator al marilor oameni a fost generos oferindu-ne splendori care ne farmecă privirea și ne încântă sufletele doritoare de frumos. Talentul și creația acestor oameni, a marilor creatori ai Clujului, ni se înșiră zilnic sub priviri ca un șirag strălucitor de perle.
foto: Emilian Sorlea, Robert Bodor
Dincolo de frumusețea și măreția clădirilor din zona centrală, dincolo de entuziasmul cu care întâmpinăm fiecare ,,schimbare la față” a locurilor dragi, dincolo de valoarea acestor edificii pentru istoria artei și arhitecturii regiunii, ele, aceste frumoase clădiri poartă ascunsă în interiorul lor sensul și esența comunității, a marilor evenimente care ne-au modelat și ne-au adus acolo unde suntem astăzi. Câți dintre noi însă cunoaștem clădirile Clujului? Câți dintre noi se întreabă cine au fost oamenii care au gândit aceste edificii? De ce sunt ele importante în general, pentru noi, fiii acestor generații?
Scurtă biografie a celui mai cunoscut arhitect al Clujului
Cel care avea să devină primul arhitect șef al orașului Cluj se năștea pe data de 1 martie 1853. Studiile și le efectuiază la Liceul Unitarian din Cluj, orașul său natal, sub îndrumarea atentă a profesorului său de desen, István Sárdi. În 1872, Pákei Lajos devine student al Universității Tehnice din Budapesta, apoi pleacă la München pentru a-și continua studiile și a-și desăvârși pregătirea profesională. Patru ani mai târziu se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Viena, acolo unde studiază sub îndrumarea marelui arhitect Theofil Hansen participând, de asemenea, la proiectarea și construcția Palatului Parlamentului din Viena.
În anul 1880 devine arhitect principal al orașului său natal, Cluj, ocupând pentru o anumită perioadă de timp funcția de director al Școlii Regale pentru Industria Metalului și Lemnului fiind director și al Muzeului de Industrie.
Ce îi datorează Clujul de astăzi arhitectului Pákei Lajos?
- Proiectează Piața Unirii în forma pe care o cunoaștem astăzi, organizând-o și integrând armonios străzile adiance în ansamblul arhitectural al pieței.
- Proiectează clădirea Hotelului New York, devenit ulterior Continental.
- Proiectează cele două clădiri reprezentative pentru Parcul Central ,,Simion Bărnuțiu” – Casino Chios și clădirea Casino.
- De numele talentatului arhitect Pákei Lajos se leagă înființarea Muzeului de Industrie din Cluj. Deschis în anul 1888, Muzeul cuprindea o colecție de 3794 de exponate care indicau progresul științelor și, de asemenea, mai avea o colecție etnografică prețioasă și bogată.
- A realizat soclul Grupului Statuar Matia Corvin din Cluj pentru care a fost distins cu Ordinul Franz Joseph, în grad de Cavaler. De asemenea, este creatorul soclului statuii Reginei Elisabeta.
- A realizat gardul din fier care împrejmuiește Biserica Catolică ,,Sfântul Mihail” din centrul orașului.
- A realizat pavilionul de patinaj din Parcul Central (care nu mai există acum).
- A restaurat Casa Matei Corvin din Cluj.
- A realizat monumentele funerare ale artistei Ilona Kéler, al lui Móses Berde și cel al lui Sámuel Brassai, care pot fi admirate în Cimitirul Hajongard / Házsongárd sau Cimitirul Central din Cluj, după cum este de cele mai multe ori numit.
- A realizat placa memorială de pe Palatul Rhédey inaugurată cu ocazia aniversării a 100 de ani de la prima reprezentație a Societății de Teatru Nobiliare Maghiare Ardelene.
Cum ar fi arătat Clujul fără aceste clădiri?
Ori de câte ori ne punem această întrebare o profundă tristețe își face remarcată prezența amenințător. Da, poate că în locul acestor clădiri erau altele, mult mai frumoase, sau poate la fel de splendide ca cele pe care le vedem astăzi.
Ceea ce face ca sufletul să se înfioare la acea întrebare nu este determinat de moștenirea materială, indubitabil prețioasă, ci de atașamentul nostru față de aceste fațade, de amintirile pe care le avem cu orașul, cu imaginea acestor clădiri emblematice pentru Clujul tuturor timpurilor.
Articole recomandate:
Recomandare de lectură:
- Attila Varga, Dicţionarul arhitecţilor din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar : (1867-1918), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2017.
