Toamna poeților la Cluj – Text scris de Mălina Prunduș
Pot spune, cu mâna pe inimă, că îmi vine greu a crede că există oameni care să nu se îndrăgostească de orașul de pe Someș toamna. Acest anotimp al tristeții în natură îmbracă orașul într-o minunată haină galben-ruginie. De acest răsfăț cromatic se pot bucura atât clujenii, cât și numărul mare de studenți care vin în octombrie la facultate „sfios (…) ca-n templul Ardealului”*.
Deși pentru mine toamna nu este anotimpul preferat, ducând dorul căldurii și al razelor soarelui, în orașul nostru, parcă, toamna pare mult mai primitoare și mai caldă. E minunat să vezi bucuria și inocența copiilor când, împreună cu părinții lor, adună castane din Parcul Mare. Covorul de frunze din Parcul Sportiv ,,Iuliu Hațieganu” îți încântă ochii, seducându-te pe tărâmul sportului. Te motivează să-ți depășești limitele fizice. O plimbare pe „podul cu lacăte”, când vântul se joacă în șuvițele persoanei iubite, la ceas de seară, poate deveni de neuitat pentru orice îndrăgostit. Chiar și când ploaia creează neplăcere și un oarecare disconfort (în special în trafic), Clujul continuă să te surprindă… Cu siguranță o să îți facă ziua mai plăcută o femeie care te invită să te ascunzi de ploaie sub umbrela ei cât așteptați culoare verde a semaforului, atunci când pe tine ploaia te-a udat până la piele.
De doi, trei ani în Cluj se poate remarca un fenomen, zic eu, plăcut: bătrâneii care vând flori la un colț de stradă. Poate ne aduc aminte de bunicii sau chiar de părinții noștri care s-au ostenit să ne crească, oferindu-ne tot ce e mai bun. La fel cum acești bunicuți și-au dat interesul ca buchețelele pe care le vând să fie cele mai frumoase și viu colorate. E fermecător să te plimbi cu un asemenea buchețel în mână, pe una din străzile înguste și pietruite ale orașului, unde valuri de ceață plutesc grațios, ,,acum te poți pierde pe străzi fără nume” **.
E adevărat, totuși, că acest anotimp ne duce cu gândul la iarna rece care o să vină, dar – cred eu – dacă ne bucurăm de toate minunățiile pe care toamna le oferă în orașul nostru, o să devenim niște oameni mai fericiți, mai împliniți și mai buni cu noi și cu toți ceilalți, căci „Clujul e, tot, hohotire de clopote/Și pașii lui Blaga pe străzi se aud” *, „e o toamnă nebun de frumoasă la Cluj” **.
(*Adrian Păunescu, „Dor de Cluj”)
(**Horia Bădescu, „De juventute- E o toamna nebun de frumoasă la Cluj”)
Text scris de Mălina Prunduș
Fotograf: Mălina Prunduș
Text înscris în concursul de articole/poezii „Clujul scrie” – octombrie 2016
