Spectacolul Brad de Crăciun la familia Ivanov la Bucureşti
Vineri, 17 octombrie, ora 18.00, la Teatrul Nottara, Sala „Horia Lovinescu”, Teatrul Maghiar de Stat va prezenta spectacolul Brad de Crăciun la familia Ivanov de Al. I. Vvedenski, regia: András Urbán, scenografia: Carmencita Brojboiu. Din distribuţie fac parte actorii: Gábor Viola, Loránd Váta, Csilla Albert, Gizella Kicsid, Áron Dimény, Éva Imre, Júlia Laczó, Csaba Marosán, Loránd Farkas şi Zsuzsanna Vass. Reprezentaţia are loc în cadrul Fest(in) pe Bulevard (ediţia a II-a) organizat de Teatrul Nottara, în perioada 11-18 octombrie 2014. Spectacolul beneficiază de supratitrare în limba română şi este recomandat tinerilor peste 18 ani.
Brad de Crăciun la familia Ivanov poartă trăsăturile specifice ale avangardei, absurdului, grotescului, ale satirei sociale şi a dramei fantastice. Structura piesei este episodică, fiind o înlănţuire liberă de scene din care se compune acţiunea piesei. Cu toate că titlul dramei sugerează o poveste cu o atmosferă intimă, în centrul piesei stă o crimă brutală, groaznică, iar familia Ivanov nu este menţionată în piesă. În schimb, Crăciunul există…
Despre acest spectacol, criticul de teatru Monica Andronescu scria: „András Urbán își propune prin această montare (dramaturgul Kata Gyarmati adaugă în text câteva scrieri-manifest) un fel manifest social – să vorbească despre alegeri de toate felurile, să bruscheze simțuri și gânduri, să contrapună o logică a violenței lipsei de coerență logică a scenelor din text. Un panou alb, mânjit cu dungi negre și bombardat cu „bombe” roșii, care se înfig pe el ca niște contra-steluțe într-un brad de Crăciun, măști ciudate de animale uriașe, care străbat scena și vin la căpătâiul fetei ucise cu toporul de doica ce-și așteaptă pedeapsa cu moartea. Mama și tatăl fetei fac sex lângă cadavrul ei, „ca animalele”. Doica (interpretată de Viola Gábor, un interesant și bine condus travesti), mergând în spitalul de psihiatrie unde i se pune diagnosticul „sănătoasă”… Judecătorii cu capete din măști din pungi de hârtie decupate, semănând mai degrabă a călăi și murind pe rând, absurd… O trecere în revistă a diverselor planuri sociale într-un registru absurd, din care răzbat doar din când în când cuvintele extrem de concrete ale textelor-manifest.”
