Să descoperim satele Clujului: Șigău, comuna Jichișu de Jos
Desprinzându-se discret de o stradă din Dej și șerpuind alene peste dealuri, aducând întrucâtva cu descrierea drumului ce deschide romanul „Ion”, șoseaua ne aduce din ce în ce mai aproape de satul Șigău, un colț de rai rămas necunoscut multor clujeni.
Articol inclus în proiectul Clujul Văzut Altfel, desfășurat în perioada 2014 – 2016. Îi mulțumim Alexandrei Ciceo pentru implicarea, entuziasmul și munca depusă la momentul respectiv. Deși nu a reușit să se înscrie în programul de voluntariat, ne-a trimis aceste rânduri despre Șigău, satul din care tatăl ei își are originile. Fiind vorba de un proiect în continuă dezvoltare, dacă doriți să contribuiți la ilustrarea unui portret cât mai complet al acestor localități, ne puteți scrie un e-mail » [email protected].
Situat în comuna Jichișul de Jos, Șigăul parcă dorește să se ascundă de civilizație, pitindu-se pe după culmi, peste dealurile unduitoare, învăluit de păduri seculare. Mergând într-acolo, ai ocazia de a observa în liniște frumusețea naturii, care se schimbă în ritmul său, odată cu trecerea anotimpurilor; mai ales la început de toamnă, straiele copacilor devin din verde – portocalii, ruginii și maronii, iar imaginea atâtor sute și mii de copaci, fiecare cu nuanțele sale irepetabile, e extraordinară.
Intri în sat aproape pe nesimțite; dând o cotitură pe după o troiță, ți se dezvăluie privirii o fâșie minusculă, o părticică măruntă dintr-o casă. Apoi, pe măsură ce mașina înaintează, se întrezărește prima casă, acum o ruină, din care au mai rămas numai pietrele gri, și livada familiei mele, care se întinde cât vezi cu ochii, pe partea stângă.
Majoritatea caselor sunt vechi, construite în urmă cu mulți zeci de ani, iar cei mai mulți locuitori au o vârstă respectabilă deja. Cu toate acestea, sunt oameni vioi și primitori cu străinii, zâmbitori și cu frica lui Dumnezeu. Cel mai probabil vei vedea, imediat ce intri în sat, o mătușică adusă de spate, înaintând spre casă, sau un domn cu fața brăzdată de ani, venind de la munca câmpului cu coasa în spinare.
Casele tradiționale sunt frumoase ca niște bijuterii, fie ele renovate sau nu, iar atmosfera care plutește pe uliță, dacă treci privind la fiecare detaliu, fiecare frunză care foșnește, fiecare rază de soare care se strecoară printre firele de iarbă, dacă asculți păsărele ciripind sau dacă îți dai șansa să te lași pătruns de șuierul molcom al vântului, te face să crezi, inevitabil, că te afli în alt veac. Că printr-o minune, roata timpului s-a învârtit în sens invers.
Ca fiecare așezare, oricât ar fi ea de mică, și de aici au pornit oameni importanți. Dacă e să ne uităm la o perioadă mai apropiată de timp, directorul Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca, David Ciceo, este originar de aici. Privind în urmă, descoperim că o personalitate importantă a secolului XX a plecat tot din Șigău. Ștefan Cicio Pop (1865-1934) a fost membru al Dietei maghiare de la Budapesta, dar și participant la Marea Unire din 1918 (n.r. vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și ministru de externe în Guvernul Iuliu Maniu). De asemenea, pământul pe care a fost clădită biserica, dar și cel pe care s-a ridicat școala, au fost donate de către acest om întregii comunități.
Ca mai toate locurile cu adevărat frumoase, Șigăul nu este foarte cunoscut. Cu toate acestea, este un colț de natură unde plutește pretutindeni pacea, liniștea, cu peisaje superbe, dar și un loc unde se pot face plimbări lungi, chiar și până la Monumentul de la Bobâlna, vizibil de pe dealurile înverzite ale Șigăului.
Articol realizat de Alexandra Ciceo
Editare: Iulia Marc, redactor-șef Cluj.com
Fotografii: Șigău – land of dreaming (pagină de Facebook)
