SEMN DE TOAMNĂ
O frunză-n haină de brocart
Pluteşte lin către pământ.
E primul semn ce l-am văzut.
E prima frunză palidă.
O primă ploaie zdravană,
Pe Clujeni în casă-i ţine.
E primul semn de toamnă,
Ce pe la noi cuvine.
Un stol de păsări în amurg
Plutesc în drum spre soare.
E primul stol ce l-am văzut
Şi el se pierde-n zare.
O ceaţă deasă pe la Cluj
Bătăi de cap ne oferă.
Iar prima brumă ce-a căzut
E un spectacol fără măsură.
Şi ziua parcă s-a scurtat
Dar Clujul tot se „mişcă”.
E prima noapte lungă.
Ultimul semn de toamnă!