Satul romanesc, scos la joc de irlandezul Peter Hurley
„Dusu-m-am la mandra-n sopru/si mi-o ros soareci clopu/ si-o soparla – o opinca/ si-am ramas fara nimica” sunt versurile care vor rasuna pe pajiste la Sapanta datorita irlandezului Peter Hurley si nu datorita unui roman.
„Am decis sa fac tot ce-mi sta in putinta sa organizez in continuare Drumul Lung spre Cimitirul Vesel. Trebuie sa merg mai departe”, spune Peter Hurley, irlandezul care de sabatoarea Sfintei Maria a tinut Sapanta, timp de cinci ani, conectata cu restul lumii.
Peter Hurley este omul care l-a adus la Sapanta pe unul dintre cei mai importanti compozitori pe care-i are Irlanda, Shaun Davey, cunoscut in Romania pentru faptul ca a compus muzica inspirat fiind de versurile de pe pietrele funerare din Cimitirul Vesel.
Anul trecut, de Sfanta Maria, Shaun Davey impreuna cu echipa sa de muzicieni renumiti din Irlanda, Scotia si Spania au pus in scena un concert extraordinar. La acest concert au mai evoluat studentii din Corul barbatesc al Facultatii de Teologie Sibiu si femeile din Corul femeiesc din Sapanta. Toti au cantat sub indrumarea lui David Brophy, prim dirijor al Orchestrei Nationale Simfonice din Irlanda.
La ultimul festival „Drumul lung spre Cimitirul Vesel, desi a fost organizat printr-un program operational regional Axa 5.3, onorariile artistilor nu au fost achitate nici pana azi, autoritatile lasandu-l pe Peter Hurley sa se descurce singur.
„In Irlanda nu mai exista sat”
Iar Peter din drag de Romania si comoara de traditii, satul romanesc, cu toate piedicile care incearca sa-l ingenuncheze, continua sa lupte, sa arate lumii frumusetea taranului roman si a obiceiurilor vechi de sute de ani.
„Devine din ce in ce mai clar pentru mine ca de fapt vorbim de o comoara pentru noi toti. Simt atat de multa bucurie cand interactionez cu aceasta comoara vie. Si e o comoara mai ales pentru cei din afara Romaniei care au uitat. Noi nu putem face un joc al satului traditional in Irlanda, foarte greu, pentru ca nu mai exista satul. Aici satul desi este in criza de mai multi ani, culturala, economica si sub asaltul occidentului, in acelasi timp, are o forta puternica a lui. Nu putem opri ceasul, dar putem sa punctam timpul si in fiecare an sa facem ceva”, spune Peter.
Astfel, in buna traditie impamantenita de un irlandez si nu de un roman, peste doar cateva zile, in 15 si 16 august, pe pajistea de la Sapanta se va incinge un joc traditional, dansatorii fiind chiar satenii. Sarbatoarea este centrată pe tineri a căror misiune este să ducă tradiţiile mai departe. Tinerii din Sapanta vor putea sa faca ateliere de dans cu tinerii care vor veni la joc si cu alti doritori. Atmosfera va fi intretinuta de muzicanti traditionali din Tara Maramuresului care nu apar neaparat la televizor.
Pe pajiste se vor gasi casute din lemn si panza, unde vor functiona atelierele mesterilor populari din Maramuresul istoric, casute grupate in jurul unui fus mare cu zurgalai specific zonei. Aici vor face demonstratii Maria Zapca meşter popular atestat in tesutul lanii, membru al Academiei Artelor tradiţionale, Dumitru Pop Tincu cel care încrustează în eternitate frânturi din viețile oamenilor pe crucile Cimitirului Vesel, păstrând vie tradiția începută de meșterul Stan Ioan Pătraș si multi alti mesteri priceputi care duc traditia mestesugurilor din tata in fiu.
Organizatorii vor pune la dispozitie 40 de biciclete pentru cei care vor sa descopere imprejurimile pedaland, biciclete donate de o companie din Bucuresti pe perioada festivalului de la Sapanta.
Clujenii care doresc sa fie la Sapanta de Sfanta Maria pot sa plece cu un autocar ce va transporta turistii special pentru festival, pesoana de contact este Ileana Rus (mobil 0746197837), membru fondator Asociatia Maramuresenilor din Cluj. Pentru cei interesati si de cazare, persoana de contact este Irina Stan, mobil: 0744927789.
Redactor Cluj.com
Tia Sîrca
