Satele Clujului: Codor
Satul Codor aparține de comuna Jichișu de Jos și se află la 5 km de municipiul Dej și 60 km de reședința de județ, Cluj-Napoca. Prima atestare a localității a fost în anul 1292, apărută sub denumirea de Kodor (codru). Străjuit de Dealul Dumbrăvița, Dealul Măgulice și Dealul Cabdic, satul se înșiruie de-o parte și de alta a Pârâului Viii.
Articol inclus în proiectul Clujul Văzut Altfel, desfășurat în perioada 2014 – 2016. Le mulțumim voluntarilor noștri, Delia Kozak și Marius-Iulian Marcu, pentru implicarea, entuziasmul și munca depusă la momentul respectiv. Fiind vorba de un proiect în continuă dezvoltare, dacă doriți să contribuiți la ilustrarea unui portret cât mai complet al acestor localități, ne puteți scrie un e-mail » [email protected].
În trecut, așezarea a fost înconjurată de livezi, dar după 1990 acestea au fost fie tăiate, fie lăsate în paragină. În locul acestora s-au amenajat două parcuri fotovoltaice de care, însă, beneficiază doar primăria.
În sat există o biserică ortodoxă, Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, ale cărei picturi au fost realizate în anul 2001 și, în curtea bisericii, găsim o troiță, monument al eroilor, pe care este trecut numele acestora.
Locuitorii sunt, majoritatea, români, media de vârstă fiind de 50 de ani. Cultivarea pământului și cultura plantelor, alături de creșterea animalelor, constituie ocupațiile preponderente ale codorenilor, însă, datorită apropierii de municipiul Dej, tinerii și-au găsit locuri de muncă în oraș, făcând zilnic naveta, alături de copiii care frecventează școlile din oraș, școala din Codor fiind desființată în urmă cu mai mulți ani.
Obiceiuri și tradiții încă vii
Sătenii, oameni gospodari și cu frica lui Dumnezeu, păstrează obiceiurile și tradițiile străvechi. Printre acestea se numără:
Colindatul în cete de Crăciun
De Crăciun, fetițele și băieții mai mici colindă cu steaua și capra, iar seara sătenii colindă, pe la casele oamenilor, până dimineața. Colinda se începe întotdeauna la casa parohială.
Balul anual de Bobotează
Una sau două familii organizează petrecerea la care participă familiile tinere din sat. Fiecare familie aduce câte ceva de mâncare și de băut. Mesele sunt amplasate pe margine, în mijlocul lor fiind ringul de dans. Atmosfera este întreținută de muzicanți tradiționali și de instrumentele lor: ceteră (vioară) și contră (violă) sau braci. Balul este binecuvântat de preotul satului.
Udatul fetelor
A doua zi de Paști, tinerii merg să ude fetele, cu parfum (în trecut cu apă). Ei spun, la început, câteva versuri:
„Eu sunt micul grădinar
Cu sticluța-n buzunar.
Am auzit că aveți o floare
Și am venit s-o ud, să crească mare.”
La final sunt poftiți să servească din prăjiturile și băuturile aflate pe masă.
Sfințirea apei la țarină
De Rusalii, la sfârșitul slujbei bisericești, părintele sfințește apa adusă de săteni în diferite recipiente și așezată pe iarbă sau pe mese, în curtea bisericii.
Udatul Paparudei (Păpălugă, cum îi spun localnicii)
În ajun de Rusalii, seara, tinerii se adună în pădure și confecționează, din scoarță de cireș, măștile și turecii, pentru cei patru goțoi. Alți doi tineri vor fi acoperiți cu crengi de copac, cu frunze de stejar și fag, întruchipând paparudele.
A doua zi, după slujba de Rusalii, grupul format din cei patru goțoi, cele două paparude, însoțiți de muzicanți, pornesc prin sat, conduși de un sătean care adună bani de la oameni. Grupul străbate satul, oprindu-se la micile stăvilare, făcute de săteni, unde se udă cu apă din pârâu, între ei și pe oamenii care intră în jocul lor.
Acesta nu este un obicei religios, dar este păstrat de mai bine de 100 de ani și se practică pentru a avea un an rodnic, nesecetos.
Pomenirea morților
La 1 Noiembrie are loc pomenirea morților cu slujba de liturghie, parastas; apoi preotul este chemat la majoritatea mormintelor, să facă o mică slujbă de pomenire a morților, după care se împarte pomană, la copiii primind dulciuri și colăcei.
La înmormântări, sicriele morților sunt străjuite de patru copii, cărora li se pune o batistă în piept și li se dă un colăcel. Singurul lor rol este acela de a străjui sicriul, ei fiind considerați îngerași.
Activități recreative și culturale în Codor
Preotul satului, părintele Mircea Bidian, organizează diferite activități culturale, implicându-se cu devotament în viața satului. Dânsul coordonează un grup de 8-9 săteni, reuniți într-o formație, care cântă muzică bisericească, folk și populară. Grupul se întâlnește și cântă la masa de hram, merge în pelerinaj la mănăstirile din Maramureș, Bistrița, dar și în locuri culturale. În perioada vacanțelor de vară, organizează pentru copiii din sat activități de confecționare de mărgele și brățări, pictură pe sticlă, prezentare de cărți, un cerc biblic și diferite activități sportive: fotbal, drumeții cu bicicletele.
Actualizare (n.r.): Din iunie 2018, codorenii au un nou preot, Mihai Bodnariuc, implicat de asemenea în viața culturală a satului. Sub îndrumarea acestuia și cu sprijinul Parohiei Ortodoxe Jichișu de Jos, copiii din sat și din împrejurimi pot să participe, de exemplu, la Școala de vară din Codor, unde se bucură de activități special gândite pentru ei – activități creative, recreative, sportive și educative. Informații la zi și vești despre evenimentele religioase și/sau culturale din sat pot fi găsite și pe pagina de Facebook a Parohiei Ortodoxe Codor. Îi mulțumim părintelui Mihai Bodnariuc pentru informații și pentru permisiunea de a prelua câteva fotografii:
Alte imagini din Codor – case, curți
Articol realizat de Delia Kozak
Fotografii: Marius-Iulian Marcu
Editare și corectură: Iulia Marc, redactor-șef Cluj.com
