Scurte opriri în fața unor porți din Cluj
În umbra zidurilor vechi și pe străzile pavate cu istorie, o părticică a orașului Cluj-Napoca se deschide ca o carte veche prin ale sale porți din Cluj. Cu fiecare pas pe aceste străzi, descoperi căi de acces în sufletul orașului plin de poveste.
Cu fiecare poartă ce se deschide, se deschide și o fereastră către trecut și către inima orașului. Și deși orașul se află într-o continuă schimbare, aceste porți rămân piloni ai istoriei, martori silențioși ai evoluției orașului și ai amintirilor ce străbat veacurile.
Dincolo de zgomotul cotidian al orașului, porțile vechi (unele mai bine păstrate decât altele), devin portaluri spre o lume plină de frumusețe, istorie, și poate uneori și mister.
Într-o continuare captivantă a explorării noastre a acestor porți din Cluj, vă invităm să aflați informații și aspecte despre alte câteva porți din Cluj pline de farmec și simbolism. Dezvăluim și în cea de-a doua galerie foto secrete și comori ascunse din spatele câtorva porți din Cluj, pentru a vă inspira și a vă lăsa să vă pierdeți și voi în istoria orașului din Transilvania.
Porți din Cluj: căi de acces în sufletul orașului. Galerie FOTO – Partea I
Porți din Cluj
Poarta lui Avram Iancu: Str. Avram Iancu nr. 17
Începem cu o poartă emblematică pentru oraș, cea situată pe strada Avram Iancu, la numărul 17. Aici, o placă memorială indică faptul că Avram Iancu, lider al Revoluției de la 1848 din Transilvania și luptător pentru dreptate socială și națională, a locuit în această clădire în timpul studiilor sale academice, între 1841 și 1844. Poarta, unică prin faptul că este singura din fier forjat din acea perioadă care s-a păstrat, datează de la începutul secolului XIX.
Construcția porții este formată din două părți mobile, dintre care cea din dreapta include o secțiune centrală cu închidere semicirculară pentru accesul pietonal. Decorul porții reflectă stilul empire, îmbinând motive de săgeți, rozete și ghirlande cu elemente clasice renascentiste, după cum explică muzeograful Melinda Mihaly de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca într-un articol pentru Transilvania Reporter.
Poarta lui Avram Iancu: Str. Avram Iancu nr. 12
În apropiere, pe strada Avram Iancu la numărul 12, se găsește casa ce a aparținut profesorului universitar Károly Szabó în secolul al XIX-lea. Poarta acestei case se remarcă prin păstrarea clanței originale masive din fier forjat.
Mânerul porții, în formă de coș, este încadrat de un ancadrament din calcar, decorat central cu un relief reprezentând capul unui bărbat matur cu barbă și mustață. Părțile mobile ale porții prezintă decorațiuni specifice stilului empire, incluzând frontoane triunghiulare inspirate din arhitectura clasică, rozete și palmete, toate acestea datând poarta la începutul secolului XIX, conform aceluiași muzeograf clujean.
Calea Motilor 54
Pe o altă străduță a orașului, pe strada Moților la numărul 54, se găsește casa Schilling, ce atrăgea cândva atenția prin poarta sa distinctivă. Muzeograful Melinda Mihaly descrie poarta cam așa: aceasta include un fronton fix și două canate mobile, iar în centrul lor se află un canat central cu închidere semicirculară pentru accesul pietonal. Decorațiile porții, caracteristice stilului empire, includ frontoane triunghiulare inspirate din arhitectura clasică, stele, rozete încadrate de romburi și palmete, indicând că poarta a fost realizată la începutul secolului al XIX-lea.
În prezent, poarta nu este una dintre cele mai bine îngrijite, însă atunci când trecem pe lângă ea mai fură încă câteva priviri de admirație.
Strada Samuil Micu 2
În schimb, pe strada Samuil Micu la numărul 2 se află o poartă pietonală impresionantă, care, din păcate, a suferit degradări semnificative în timp. Poarta se distinge prin închiderea semicirculară și lipsa ancadramentului, iar construcția sa include un canat fix în partea superioară, decorat cu un grilaj din fier forjat elegant, și două părți mobile pentru pietoni.
Canatele inferioare sunt ornamentate cu casete dreptunghiulare și deschideri cu închidere semicirculară, având grilaje din fier forjat decorate cu motive vegetale și geometrice. Melinda Mihaly subliniază că poarta a trecut prin transformări „nefericite”, inclusiv reparații grosolane, grilaje blocate cu plăci de lemn presat și schimbarea clanței originale cu una modernă.
Această poartă, tipică stilului eclectic, datează probabil de la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului XX.
O altă poartă impresionantă care se află acum în degradare am descoperit și pe Calea Moților, la numărul 44.
În schimb, la doar câțiva pași depărtare, la numărul 52, o altă poartă a orașului arată parcă puțin mai bine, însă o includem tot în categoria celor aflate în stare de degradare.
Tot pe Calea Moților, la numărul 3, Primăria orașului își păstrează porțile frumoase și îngrijite.
Iar în vânătoarea noastră de porți din Cluj, tot pe Calea Moților, la numărul 26, Facultatea de Teologie Greco-Catolică ne-a lăsat cu sufletul împăcat că măcar câteva dintre porțile orașului vor putea fi admirate și de cei care încă sunt tineri.
Surse articol: Transilvania Reporter
