Podurile Clujului, legături între oameni și locuri (Partea I)
Străbatem orașul dintr-o parte în alta, cu treburi, visuri îndrăznețe sau gânduri de relaxare. Trecem de-o parte și de alta a Someșului Mic, schimbând un mal cu altul. Unii, fără a decide conștient, ne petrecem ani de zile doar pe unul dintre maluri. Alții ne-am împrietenit cu podurile Clujului, iar apele Someșului le traversăm zi de zi sub pași sau roți.
Cum podul Traian din Cluj a fost o vreme inaccesibil, am început să ne întrebăm ce o fi cu rolul podurilor în dinamica urbană, aceste punți de legătură între locuri și oameni. Așa că azi ne plimbăm la pas și virtual pe câteva dintre podurile Clujului.
#1 Podul Elisabeta
Recunoscut în prezent datorită așa-numitelor lacăte ale iubirii, podul aflat în apropiere de Opera și Teatrul Maghiar este o punte de legătură peste Someș de mai bine de un veac. Inaugurat în anul 1901, în timpul primarului Karoly Haller, podul a fost construit pentru a conecta vechea Promenadă Elisabeta de Parcul Central, trecând dinspre Cetățuie, unde se afla și garnizoana, spre oraș.
Podul Elisabeta a rămas în conștiința comună a clujenilor ca unul dintre cele mai romantice locuri din Cluj. Umblă vorba (încă) în târg că aici își dădeau întâlnire soldații din garnizoana de pe Cetățuie cu tinerele fete din oraș, în zile de sărbătoare sau la final de săptămână. Podul este unul pietonal.
*Știați că… denumirea podului este inscripționată în 4 limbi diferite?
#2 Podul de lângă Grand Hotel Napoca
Pod popular și frecventat adesea, fiind deschis atât traficului rutier, cât și pietonilor, podul de lângă Grand Hotel Napoca a fost construit în anul 1866, fiind supus mai multor reabilitări de-a lungul vremii – cea mai recentă având loc în 2008.
#3 Podul Garibaldi
Unul dintre cele mai faimoase poduri din Cluj, în imediata apropiere de Cluj Arena, Sala Polivalentă și Sala Sporturilor Horia Demian, Podul Garibaldi a fost construit în 1960-1961.
Podul are un sistem de închidere și de ecluze verticale, putând fi reglat astfel debitul apei în amonte. Acest lucru permite acumularea apei în scopul practicării sporturilor nautice.
#4 Pasarela peste Someș de lângă Parcul Iuliu Hațieganu
Legătura între cartierul Grigorescu și cartierul Plopilor se putea face și prin pasarela pietonală de lângă Parcul Iuliu Hațieganu. Aflată în stare inpracticabilă până nu demult, pasarela a fost reabilitată și redată circulației pietonale în iulie 2017.
Interesant de știut despre pasarela aceasta este faptul că structura sa metalică a aparținut vechiului Pod Zburător care între anii 1902 – 1973 era amplasat deasupra actualei Gări Mici a Clujului. În urma electrificării liniilor ferate, podul a fost demontat, iar structura metalică reutilizată peste Someșul Mic.
*Știați că… pasarela prezintă, ca ornamente, cele 12 semne ale zodiacului european?
#5 Podul Nemților
Ne întoarcem puțin în trecut, când în anul 1735 se construia primul pod suspendat al Clujului, de altfel și singurul pod acoperit al orașului. Pentru perioada respectivă, un astfel de pod suspendat reprezenta o realizare deosebită din punct de vedere tehnic.
Podul Nemților era destinat exclusiv garnizoanei imperiale și făcea legătura între zona actualei Case Tranzit și Cetățuie. Podul a fost refăcut în anul 1801 și, apoi, în urma distrugerilor cauzate de inundații, în anul 1840. Ulterior, și-a pierdut rolul militar, însă datorită stării avansate de degradare a fost scos din uz în anul 1926. Actualele autorități locale au adus în discuție, încă de prin 2015, o eventuală reconstruire a podului.
#6 Podul de lângă ștrandul West-Sun
Un pod în arc, construit pe grinzi de beton, podul de lângă ștrandul Sun din Grigorescu a fost construit între anii 1976 – 1977. Podul face legătura între cartierul Grigorescu și cartierul Mănăștur.
#7 Podul Mare al Orașului (str. Horea)
Actualul pod rutier peste Someș, de pe strada Horea, stă pe structura celui mai vechi pod clujean atestat documentar. Podul Mare al Orașului a fost construit în perioada medievală, în secolul al XIII-lea, pe vremea când drumul ce-l trecea se afla în afara incintei fortificate a Clujului. Podul era la vremea respectivă construit din lemn. Apoi, în anul 1573, podul a fost înlocuit cu unul din piatră.
Intens circulat, devenit parte a orașului de-a lungul timpului (chiar în zonă centrală în Clujul contemporan), Podul Mare peste Someș a trecut prin numeroase modificări, pentru a fi în pas cu lumea. O reabilitare de mare amploare a fost realizată după Al Doilea Război Mondial, în 1949.
Luându-le pe rând, conștientizăm că podurile Clujului nu-s puține. Ne oprim aici și ne reluăm călătoria săptămâna viitoare, cu alte 8 poduri sau pasarele ce ne conectează pe noi cu orașul, pe noi între noi.
