Palatul Babos din Cluj
Impunător și distins, Palatul Babos din Cluj veghează asupra uneia dintre cele mai importante intersecții rutiere ale orașului. Un punct de întâlnire, de sosiri și plecări, zona este și astăzi la fel de vie precum era în urmă cu mai bine de un secol.
Sunt multe modalități de-a explora un oraș și împrejurimile lui. De a-l cunoaște pe deplin și a-i înțelege rădăcinile. Noi, cei de la Ghid Local Cluj, ne-am făcut un obicei din a vă recomanda locuri, proiecte, idei, evenimente și experiențe unice. De data aceasta, vă invităm să vă alăturați demersului nostru » Clădirile Clujului – o altfel de poveste.
De ai treabă pe str. Regele Ferdinand sau pe Barițiu, iar pașii te poartă înspre Podul Mare de peste Someș, privirile-ți sunt inevitabil furate de unul dintre cei patru giganți ai Clujului.
Aflat în capătul str. Regele Ferdinand, la nr. 38, edificiul a fost construit la începutul anilor 1890, într-o formă similară literei V, devenind un reprezentant de seamă al arhitecturii Belle Époque din Cluj. Elemente eclectice, neo-gotice și Art-Nouveau se îmbină elegant și conferă clădirii o alură impresionantă. Palatul era cu atât mai impresionant cu cât, în Clujul de altădată, în imediata vecinătate a palatului puteau fi zărite în general doar case de mici dimensiuni, cu maxim un etaj.
Biciclete, mașini de cusut, artiști și violoniști faimoși
Spre deosebire de alte palate și clădiri emblematice ale Clujului, cei patru giganți, cum ne place să-i alintăm, nu au fost reședințele familiilor nobiliare din oraș. Pe cât de boeme ni se par astăzi, palatele Babos, Szeky, Berde și Elian urmau să dețină o funcție comercială și imobiliară. Astfel, proiectele de construcție se pliau pe direcțiile de modernizare a orașului, fiind aprobate de către autoritățile de la vremea respectivă. Palatul Babos a fost construit datorită contribuției lui Sándor Babos, investitor și proprietar de imobile, clădirea păstrând numele acestuia până în zilele noastre.
Dar ce găzduia palatul Babos din Cluj în urmă cu mai bine de 100 de ani? La parter, un magazin de biciclete și mașini de cusut. La etaj, până în anul 1944, câteva camere erau ocupate de Breasla Artelor Fine din Transilvania, aflată sub patronul Bisericii Reformate.
Pentru o bună perioadă de timp, întreaga zonă era una cu un pronunțat caracter comercial. În actuala Piața Mihai Viteazu, era o „forfoteală ca de furnicar”. În trecut, funcționa aici un târgușor, care în perioada 1852 – 1923 a fost transformat în Piața Széchenyi (István).
După anul 1947, în perioada comunistă, piața devenea loc de agrement și promenadă. Poate nu întâmplător, așadar, Palatul Babos îl găzduia în acea vreme, la primul etaj, în cel mai luxos apartament, pe violonistul Alexandru Țitruș.
„În perioada comunistă, la primul etaj, la apartamentul cu balcon, cel mai luxos al palatului, locuia violonistul Alexandru Țitruș, vedeta restaurantelor Metropol și Someșul. Clienții mergeau în special în localurile unde acesta cânta pentru a asista la spectacolul vizual și auditiv pe care virtuosul reușea să-l facă, executând admirabile giumbușlucuri cu vioara.” – relatează Dr. Ancuta-Lacrimioara Chis, Manager Asociația Clujul de altădată, pe Cluj Web Story.
Tot în perioada comunistă, la parterul palatului, puteam găsi un magazin alimentar din rețeaua de tip Gostat (aprovizionat deci de la „gospodăriile de stat”).
„Magazinul avea două raioane: mezeluri şi lactate. De la raionul de mezeluri, se putea cumpăra celebrul cârnat csabay cu chimen, produs arhicunoscut şi apreciat în perioada comunistă, datorită gustului deosebit şi a preţului accesibil. Magazinul a supravieţuit „epocii de aur” continuând să funcţioneze, cu acelaşi specific, până spre finele secolului XX.” – detaliază pe Cluj Today scriitorul clujean Ioan Ciorca.
Palatul Babos din Cluj: în zilele noastre…
Azi, Palatul Babos încă ne face să ridicăm privirile din smartphone-uri și trafic. Poate nu de fiecare dată, poate uneori intersecția e prea sufocată de oameni, mașini și agitație. La un alt nivel, ce-i drept, forfota s-a reîntors totuși în această zonă…
