Palate în Cluj: alte 12 clădiri istorice ale orașului (Partea a II-a)
Când am pornit la pas prin Cluj, în căutarea vechilor sale palate, vedeam cu ochii minții acele câteva clădiri istorice din Cluj reprezentative. Palatul Bánffy, Rhedey, Urania sau cele patru bijuterii arhitecturale ce încadrează elegant Podul Mare peste Someș: Berde, Elian, Babos și Széki (facem cunoștință azi și cu cel din urmă).
Puțini dintre noi conștientizăm însă cât de multe clădiri din Cluj au, de fapt, acest statut de palat. Trecem pe lângă ele, adesea, fără a le observa, fără a le cunoaște. Palatele Clujului sunt, cu toate acestea, răbdătoare. Își țes nestingherite poveștile pe străzile Clujului contemporan.
O primă incursiune la palate am făcut, așadar puteți descoperi și afla câte ceva despre alte zece palate din Cluj din acest articol: 10 palate în Cluj: descoperim clădirile istorice ale orașului (Partea I).
Acum, este rândul altor 12 palate clujene să-și spună povestea…
#11 Palatul Prefecturii
La intersecția Pieței Avram Iancu și a Bulevardului 21 Decembrie 1989, la nr. 58, zărim în treacăt, din mijloacele de transport, în fiecare dimineață, Palatul Prefecturii Cluj. Actualul sediu al Instituției Prefectului Cluj este o clădire construită la început de secol XX, în anul 1910. Arhitectul palatului a fost József Huber, iar elementele de inspirație gotică, renascentistă, de Secession francez, îmbinate cu elemente populare conferă clădirii un aspect aparte.
În primii 30 de ani de existență, în perioada 1910-1940, palatul găzduia Camera de Comerț și Industrie Cluj. Ulterior, în perioada comunistă, aici era Primăria și Sediul de Partid (până în 1989), iar începând cu anul 1992 în palat funcționează Instituția Prefectului – Județul Cluj.
#12 Palatul Primăriei Cluj-Napoca
Spre sfârșit de secol XIX, în anii 1896-1897, pe vechea stradă Mănășturului de-atunci, se ridica actualul Palat al Primăriei Cluj-Napoca. La vremea respectivă, clădirea era știută ca fiind Casa Comitatului Cluj. Monumentul istoric și-a păstrat de-a lungul timpului funcția administrativă.
În perioada regimului comunist, aici era sediul Consiliului Popular Județean, care, după 1989, devenit între timp Consiliul Județean Cluj, se mută în Palatul Prefecturii mai sus amintit.
Astfel, în palatul de pe actuala Calea Moților s-au stabilit cele două instituții care funcționează aici și în prezent: Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Clădirea impresionează printr-un stil arhitectural eclectic, cu numeroase elemente neo-baroce. Clujenii îi recunosc din depărtare turnul înalt, reabilitat în anul 2016, iar la ore fixe, la ora 09:00, 12:00, 15:00, 18:00 și 21:00, putem asculta fragmente din Rapsodia Română, de George Enescu.
#ȘtiațiCă: între anii 1974-1993, timp de aproape 20 de ani așadar, la parterul palatului era găzduită și redacția revistei Korunk.
#13 Palatul Reduta
Pe Memorandumului, la nr. 21, găsim una dintre cele mai vechi clădiri istorice din Cluj. Clădirea în care azi se află Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a fost construită în anul 1604! Timp de două secole, aici s-a aflat vechiul și celebrul Calul Bălan / Feher lo, cel mai renumit și apreciat han al orașului la vremea respectivă.
Ulterior, între anii 1810-1812, clădirea a fost reconstruită în stil neoclasic, avându-l ca arhitect pe Joseph Leder. Pe parcursul secolului al XIX-lea, și-a primit și actuala denumire – Reduta, fiind una dintre cele mai importante clădiri cu rol politic, administrativ și cultural din oraș. Sala mare de la etajul palatului găzduia baluri, festivități, spectacole de teatru sau concerte. Palatul Reduta a adăpostit Dieta Transilvaniei între anii 1848-1865, iar procesul memorandiștilor din 1894, unul dintre cele mai mari procese politice ale secolului, a avut loc în clădirea istorică de pe actuala str. Memorandumului.
Știați că…
#1: În Palatul Reduta a funcționat, pentru o perioadă, Muzeul de Artă.
#2: Au concertat aici, în sala Reduta, muzicieni celebri: Johannes Brahms, George Enescu, Béla Bartók și Franz Liszt.
#3: În Cluj, cinematograful lui Edison a fost pentru prima dată prezentat aici, în Palatul Reduta.
#4: Turnul Palatului Reduta deține cel mai vechi ceas de turn din județul Cluj și unul dintre cele mai vechi din Transilvania și România. Despre ceasul din turn, aici: Plimbându-ne prin Cluj am descoperit comori | Ceasul din turn .
#14 Palatul Regionalei
Impunătoarea clădire a fost construită între anii 1885-1891 și, alături de Palatul de Finanțe, Palatul de Justiție, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe și Palatul Prefecturii, completează ansamblul arhitectural din zona Pieței Avram Iancu. Înainte de anii 1950, funcționa aici Asociația pentru Cultura Maghiară din Transilvania. În prezent, Regionala CFR Cluj își are sediul în palat.
Cât de des conștientizăm că Piața Avram Iancu este împrejmuită de palate?
#15 Palatul Rhédey
De Palatul Rhédey se leagă începuturile instituțiilor clujene de teatru. Cu sprijinul financiar al baronesei Rhédey Johanna, a fost deschisă prima sală din Cluj în care urmau să se desfășoare în mod regulat și permanent reprezentații teatrale, susținute de trupa de teatru condusă de Gyorgy Aranka. Prima reprezentație de teatru, în urma punerii la dispoziție a sălii de bal din incinta Palatului Rhédey, a avut loc pe 17 noiembrie 1792.
Azi, putem admira încă blazoanele familiei pe frumoasa clădire a palatului, iar de la parter, arome de ceai îmbie trecătorii la repaus.
Citește și »» Palatul Rhédey din Cluj: „casa cu lanțuri” devenită sală de teatru | Clădirile Clujului
#16 Palatul Széky
Despre trei dintre palatele ce marchează podul de peste Someș de la începutul străzii Horea am aflat mai multe la prima noastră incursiune printre palatele Clujului. Alături de Palatul Elian, Babos și Berde, Palatul Széky este o bijuterie arhitecturală greu de omis în plimbările noastre citadine. Palatul a fost construit în 1893, în stil neogotic, la cererea lui Miklós Széki, farmacist și profesor universitar, avându-l ca arhitect pe Samu Pecz.
#17 Palatul Telefoanelor
Probabil cel mai atipic „palat” din traseul nostru urban, Palatul Telefoanelor este un reprezentant de seamă al stilului arhitectural ce a marcat România în secolul XX, în jurul deceniului 7 (anii ’70).
Clădirea cu aspect neobișnuit în actualul peisaj urban clujean, cu precădere al celui din zona centrală, a fost construită în scopul găzduirii unui centru de telecomunicații. Un palat tânăr, dar încărcat de istorie.
#18 Palatul Teleki
Pe fosta Ulița Lupilor, actuala str. Mihail Kogălniceanu, găsim unul dintre cele mai de seamă monumente de arhitectură barocă laică din Cluj și din Transilvania. Palatul Teleki, similar altor palate clujene (Rhedey, Banffy) s-a construit în urma achiziționării de către familia nobiliară a mai multor case alăturate. Palatul a fost ridicat între anii 1790-1795, avându-l ca arhitect pe Joseph Leder. În prezent, aici se află Filiala „Kogălniceanu” a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.
#19 Palatul Toldalagi-Korda
Plimbându-ne pe strada I.C Brătianu, ne oprim la nr. 14, pe colț cu str. Hermann Oberth. De pe o plăcuță comemorativă, aflăm că aici a locuit timp de 6 ani, între anii 1919-1925, compozitorul Gheorghe Dima.
Palatul Toldalagi-Korda are însă o istorie și mai veche de atât, edificiul fiind construit între anii 1801-1807 și fiind un bun reprezentant al trecerii arhitecturale de la baroc la clasicism. În prezent, aici se află Direcția Generală Administrativă a Universității Babeș-Bolyai.
#20 Palatul Urania
Strada Horea este ca o salbă de mărgele arhitecturale. La nr. 4 se află Palatul Urania, clădire ridicată în anul 1910, reprezentativă pentru secesiunea vieneză la Cluj. Edificiul a fost construit se pare de către producătorul de film András Udvardi, iar în prima parte a secolului XX găzduia unul dintre cele mai de lux cinematografe din Cluj. În 1964, cinematograful își schimbă numele, devenind Cinematograful 23 August (se sărbătorea ziua națională a României la acea dată). După Revoluția din 1989, fără vreo legătură cu trecutul său istoric, este redenumit ca Cinema Favorit.
După o lungă perioadă de uitare, Palatul Urania a fost redat comunității, devenind una dintre scenele neconvenționale ale Clujului, atât în sfera culturală, cât și în cea a artei contemporane și a petrecerilor atipice. De urmărit evenimentele care se desfășoară în incinta vechiului Palat.
#21 Palatul Poștei
Deși când mergem la poștă, pe str. Regele Ferdinand, nr. 33, nu ne gândim neapărat că mergem la… palat, Palatul Poștei este o clădire simbol a Clujului. Ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, palatul își păstrează încă funcția inițială. Clădirea are trei intrări: cea principală, dinspre str. Regele Ferdinand, la nr. 33, și două intrări laterale – una pe str. Octavian Petrovici, una vizavi de sediul BT.
Din păcate, aspectul clădirii este unul dezolant, iar somptuozitatea de altă dată o putem aprecia doar cu ajutorul unui strop de imaginație.
#22 Palatul Wass
Imediat lângă Palatul Josika sau Casa cu picioare din Piața Unirii, găsim Palatul Wass, un palat atipic și, comparativ cu alte palate somptuoase descoperite în plimbările noastre recente, de dimensiuni mai reduse.
Clădirea îmbină mai multe stiluri arhitecturale – renascentist, clasicist, rococo. Contesa Otilia Wass, ca ultim proprietar al clădirii, obișnuia să organizeze saloane literare, donând ulterior clădirea Asociației Muzeului Ardelean, care și-a stabili sediul aici.
#ȘtiațiCă: Începând din iunie 1886, spațiul de la parterul Palatul Wass a fost închiriat de către frații Dunky, fondatorii fotografiei de reportaj din Transilvania!
Ne încheiem lunga și nostalgica plimbare aici, în Piața Unirii. Însă o vom relua în curând, când pașii ne vor duce cu entuziasm înspre alte comori ale Clujului.
