Nadășu și drumul spre Cetatea Corbului… – pornind din comuna Izvoru Crișului, județul Cluj.
Redactori: Rakosi Vasile, Adrian Popa
Fotograf: Laura Vancea
Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Multumim voluntarilor noștri Laura Vancea, Rakosi Vasile și Adrian Popa pentru culegerea informațiilor, realizarea fotografiilor și redactarea textelor.
Dacă o iei la pas prin satele Clujului, poți să descoperi inestimabile comori, multe neștiute ochilor călătorilor.
Satul Nadășu (în maghiară Kalotanadas) este situat la 4 km distanță de E60/DN1, când, înainte de intrarea în satul Izvoru Crișului, mergând dinspre Cluj, faci dreapta înspre nord-vest, fiind unul din cele patru sate componente ale comunei Izvoru Crișului.
Prima atestare documentară a satului Nadăşu apare în anul 1263, când acesta este menționat cu denumirea de „Nadăş”, aproape identică cu cea de azi. Toponimul și hidronimul ,,Nadăș” are rădăcini în cuvântul maghiar ,,Nádas”, care se referă la ideea de stufăriș (loc acoperit cu trestie).
În urma invaziei tătare din secolul al XIII-lea, localnicii au fost nevoiți să se refugieze din calea hoardelor tătare, reconstruind satul într-o vale învecinată vechii locații. Înconjurată de localitățile Izvoru Crișului, Leghia și Stana, satul este o comunitate restrânsă și izolată de români (în satele vecine, populația fiind predominant maghiară).
Între anii 1720-1730 se înalță aici biserica ortodoxă din lemn cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, cunoscută sub denumirea de ,,Biserica de lemn din Nadășu”. Meșterii constructori au fost Ghiran Ioan, zis al Surdului, alături de fiul său, tot Ghiran Ioan.
Construită în stil maramureșean, din bârne de stejar, biserica își înalță naosul cu încă 3 metri și pronaosul cu 1 metru în anul 1862. În anul 1890, partea prelungită a bisericii a fost pictată de către pictorul Dionisie Iuga, de la Mănăstirea Nicula. Restaurarea bisericii a avut loc în anul 1930, când a fost acoperită în întregime cu șindrilă.
La intrarea în cimitir și la biserică există o portiță din stejar, decorată cu motive tradiționale de tip rozete și cu motivul vrejului viței de vie, stilizat, dar din păcate cu acoperișul distrus.
Continuându-ne călătoria înspre nord-vest, la jumătatea distanței dintre Nadășu și satul Stana (jud. Sălaj), după un drum liniștitor pe dealurile dintre cele două sate vecine, vom putea descoperi Cetatea Corbului – o neașteptată comoară arhitecturală!
Cetatea Corbului – Várjuvár este casa cunoscutului arhitect Kós Károly. În anul 1914, din cauza războiului, acesta s-a mutat la Stana, unde a construit această casă unică, într-un stil arhitectural inspirat din arta zonei, ce avea să influențeze arhitectura maghiară modernă.
Dintre clădirile care poartă semnătura arhitectului Kós Károly mai putem aminti Biserica cu Cocoș de pe strada Moților (Cluj-Napoca), pavilioanele Grădinii Zoologice din Budapesta sau Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe.