Muntele Rece, comuna Maguri Racatau, judetul Cluj.
Redactori: Rakosi Vasile și Adrian Popa
Fotograf: Laura Vancea
Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Pentru mai multe detalii despre comuna Măguri Răcătău, click aici. Multumim voluntarilor pentru culegerea informatiilor, fotografii si text.
Localitatea Muntele Rece, împreună cu satele Măguri și Măguri Răcătău formează comuna Măguri Răcătău. Este situată în județul Cluj, la 36 km de Cluj-Napoca și la 12 km de Măguri Răcătău. Numele Muntele Rece vine de la un izvor cu apă foarte rece.
Aşezarea Muntele Rece este cea mai mică din cadrul comunei (atât după numărul de locuitori, cât şi după suprafaţa ocupată) şi cuprinde şapte cătune: Mâţeşti, Păltinei, Bordeşti, Crişeni, Dodeşti, Râşca Şcoală şi Râşca Moară. Suprafaţa ocupată de locuinţe totalizează 97,77 ha (valoare în care sunt cuprinse şi suprafeţele cătunelor).
Aceasta este o suprafaţă redusă în comparaţie cu arealul total al localității, însă o mare parte a acesteia este ocupată de un relief accidentat, acoperit cu păduri întinse, astfel că oamenii s-au putut desfăşura doar în anumite sectoare, mai accesibile şi mai domoale (în general pe văi şi platouri).
Economie
În satul Muntele Rece, activitatea industrială s-a diminuat foarte mult odată cu închiderea minelor de feldspat, în anul 1994 (care au avut 83 angajați). De atunci, activitatea populaţiei s-a orientat aproape exclusiv spre exploatarea și debitarea materialului lemnos și creșterea animalelor.
În localitate sunt aproximativ 15 ateliere meșteșugărești de tâmplărie și dulgherie, unde lucrează 70 – 80 persoane. Ponderea mare a pășunilor favorizează creșterea animalelor (cai, vaci, oi, porci, găini).
Pe terenurile arabile, care sunt reduse ca și suprafață, localnicii cultivă cartofi, ceapă, morcovi.
Alte îndeletniciri: apicultura, culesul fructelor de pădure (afine, zmeură, merișoare), ciuperci, plante medicinale care sunt comercializate la Ocolul Silvic, Plafar sau firme particulare.
Mănăstirea Muntele Rece (Bordești)
Mănăstirea „Înălțarea Domnului” Muntele Rece datează doar de câțiva ani. Prima sfântă Liturghie s-a celebrat în biserica mănăstirii la data de 8 mai 1995, spre slava Bunului Dumnezeu și întru pomenirea Eroilor Neamului.
Mănăstirea este situată pe locul numit „La eroi”, aflat în cătunul Bordești. Biserica de lemn este construită pe un mic platou, aflat la altitudinea de 940 m, între două dealuri, dintre care cel mai înalt atinge 1204 m. Celălalte două extremități ale platoului se continuă cu două văi largi, ceea ce conferă locului o frumusețe aparte. După cum se știe, în Biserica Ortodoxă, praznicul Înălțării la cer cu trupul Domnului nostru Iisus Hristos, îi este asociată și pomenirea eroilor neamului (Ziua Eroilor). Acesta este și motivul pentru care mănăstirea are hramul „Înălțarea Domnului”.
Mănăstirea Muntele Rece s-a ivit din prinosul de cinstire a memoriei celor care s-au jertfit pentru eliberarea Transilvaniei în toamna anului 1944 în bătălia dată cu trupele germano-maghiare pe culmile dintre Someşul Rece şi Valea Ierii. Aici, în apropierea cătunului Bordeşti din hotarul satului Muntele Rece au căzut câteva zeci de ostaşi dintr-un batalion al Vânătorilor de Munte, dintre care 26 identificaţi şi înhumaţi la sfârşitul confruntării. După terminarea războiului, an de an, rude, apropiaţi şi localnici, vin la acest cimitir, locului spunându-i-se cu vremea „la Eroi”.
În 14 iulie 1994, adunarea parohială a credincioşilor din Muntele Rece, însuşindu-şi propunerea părintelui Ovidiu Sabău, a solicitat Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului aprobarea pentru construirea unei biserici în vecinătatea Cimitirului Eroilor pentru a îmbunătăţii condiţiile de desfăşurare a slujbei de pomenire şi a ceremonialului.
Convinşi că iniţiativa lor va fi repede luată în seamă, la 1 august credincioşii au început lucrul la biserică, devansând decizia eparhiei, astfel încât, în primăvara anului următor, bisericuţa era aproape gata. În 8 mai 1995 I.P.S. Bartolomeu a săvârşit aici prima Sfântă Liturghie întru slava lui Dumnezeu şi cinstirea Eroilor neamului. Încurajat de rezultat şi de îndemnul credincioşilor din satele învecinate, în 18 mai 1995, părintele paroh Ovidiu Sabău a solicitat Arhiepiscopiei aprobarea de a înfiinţa o mănăstire „la Eroi”. Socotind iniţiativa potrivită cu preocuparea pentru refacerea şi dezvoltarea vieţii monahale în Transilvania şi perpetuarea cinstirii eroilor, Arhiepiscopia a înaintat propunerea Sfântului Sinod al B.O.R. care, în şedinţa din 24-25 octombrie 1995 a aprobat înfiinţarea mănăstirii de călugări cu hramul „Înălţarea Domnului”.
Mănăstirea „Înălţarea Domnului” construită pe un teren donat de Alexandru Rakoczi din Muntele Rece, Ioan Bordea şi Culda Mihai din Valea Ierii este al doilea lăcaş monahal de pe Valea Someşului Rece după cel întemeiat, la o dată necunoscută, în hotarul satului Răcătău sau pe viitoarea vatră a Cătunului Talienilor (azi Someşul Rece, com. Gilău).
Despre existenţa acesteia iată ce scria oficiosul Episcopiei, „Renaşterea”, în numărul 35 din 1929: „în 15 august 1929 a avut loc un pelerinaj la Mănăstirea din Răcătău, la 30 km de Cluj. Se spune că mănăstirea ar fi fost înfiinţată de lucrătorii italieni care au făcut canalul ce duce la uzina electrică. Se spune că în apropierea mănăstirii ar fi existat o biserică românească de rit ortodox şi chiar pentru aceea se face serviciu religios la această zi de preoţii din jur”. În nr. 45 din 1931 al „Renaşterii” se precizează că numărul mare al pelerinilor se datorează faptului că în memoria colectivă se păstra, de fapt, amintirea unei mănăstiri româneşti cu o viaţă religioasă puternică.
Primul vieţuitor al mănăstirii de „la Eroi”, ieromonahul Antion – Nicandru Pantea, ardelean din Baia de Arieş, cu metania în mănăstirea Frăsinei-Vâlcea, a venit în primăvara anului 1995. Beneficiind de ajutorul credincioşilor, al armatei şi al câtorva întreprinderi clujene, de sprijinul părintelui Ovidiu Sabău şi al câtorva tineri doritori de viată monahală, acesta a continuat lucrările începute de localnici. Biserica a fost tencuită, acoperită, dotată cu un iconostas sculptat şi un clopot. A început construirea casei monahale şi a unei clădiri anexă, în care va fi amenajat un muzeu care să amintească evenimentele petrecute în toamna anului 1944.
În 1996 autorităţile militare au dispus reamenajarea Cimitirului Eroilor încredinţând lucrarea arhitectului clujean Sorin Dan Clinci. Cu acest prilej au fost descoperite trupurile a încă nouă eroi necunoscuţi. În anul următor de ziua hramului, I.P.S. Bartolomeu a slujit, a predicat şi a sfinţit cimitirul şi troiţa pusă în memoria eroilor.
În 15 mai 2000 ieromonahul Pantea a decedat în urma unui accident rutier. În iunie, conducerea mănăstirii a fost încredinţată ieromonahului Gherman Mitoi, fost vieţuitor al mănăstirii Antim din Bucureşti, care a continuat lucrările de construcţie şi dotare.
În 4 februarie 2001 P.S. Vasile a sfinţit paraclisul cu hramul „Cuviosul Siluan Atonitul” amenajat în casa monahală, o construcţie cu trei nivele care mai cuprinde chilii, cameră de oaspeţi, bibliotecă, bucătărie, trapeză şi magazii. Condiţiile grele de acces şi de trai au prejudiciat mănăstirea de posibilitatea înjghebării unei obşti, de mulţi ani stareţul fiind unicul ei vieţuitor. La 1 octombrie 2005, Permanenţa Consiliului Eparhial Cluj a hotărât să aşeze aici o obşte de maici încredinţând stăreţia monahiei Siluana Burducea de la mănăstirea Crăsani, jud. Ialomiţa, ieromonahul Gherman Mitoi rămânând preot slujitor şi duhovnic.
Din 2011, stăreția a fost preluată de Ierom. Arsenie Gălățan devenind mănăstire de călugări.
Cazare
În Muntele Rece putem găsi pensiunea Păstrăvul ( 2 margarete, 24 locuri de cazare, 5 camere). Spatiile de cazare sunt dotate cu grupuri sanitare (duș, WC) corespunzând celor mai înalte norme de igienă și confort. Sala de mese dispune de 60 de locuri și impresionează prin amenajarea sa într-un veritabil stil rustic. Date de contact: tel. 0744 424 598, website: www.pensiunea-pastravul.com
Obiceiuri tradiționale
Din luna mai până în octombrie, o parte din locuitorii din Muntele Rece pleacă împreună cu animalele la pășunat “la Dobrin”.
Cătunul Dobrin este situat la altitudinea de 1550 m, pe un platou superb, înconjurat de păduri frumoase și sălbatice de brazi. Acest cătun este format dintr-o frumoasă biserică de lemn și câteva căbănuțe locuibile, tot din lemn, vechi și răsfirate, unele fără garduri…
