Mumia de la Muzeul de Istorie | Mistere în Cluj din Egiptul Antic
Mumia de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei este învăluită în mister, ascuns în negura timpului a unei civilizații îndepărtate. Printre comorile pe care le putem găsi într-un muzeu, se numără mii de artefacte cu o poveste mai mult sau mai puțin știută. Astăzi, ne-am propus să vă ducem pe tărâmuri mai îndepărtate. O lume a faraonilor și a zeilor, unde Nilul și-a scris propria istorie.
Foto sus: eclujeanul.ro / cluj.com
Mumia de la Muzeu – de la expoziție temporară, la una permanentă
Păstrătorul unor valori ale civilizației transilvănene, a cărei conducere merge pe aceleași principii formulate de fondatorii săi, de acum 150 de ani, din dorința de cunoaștere și promovare a culturii transilvănene, expune publicului, în 1986, o expoziție temporară: mumia din Egipt. Expoziția a ocupat imediat un loc permanent în cadrul muzeului, în urma interesului pe care publicul l-a arătat. Expoziția de antichități egiptene a muzeului, cuprinde printre colecțiile sale de artefacte, o piesă centrală, ce de-a lungul anilor a prezentat un interes deosebit printre vizitatori. Nu doar piesa în sine o face atât de impresionantă, ci și misterul care o însoțește.
Cum a ajuns mumia la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei?
În secolul al XIX-lea, pe Valea Regilor din Egipt, un nobil maghiar, Orban Balazs (finanțatorul misiunii arheologice maghiaro-austriacă din perioada 1907 – 1909 de la Sharuna-Gamhud) achiziționează o mumie alături de numeroase obiecte găsite în jurul sarcofagului. Astfel, nobilul, aduce mumia în țară și o donează muzeului alături de obiectele cu care aceasta a fost îngropată.
În Egiptul Antic, mumiile se îngropau alături de o diversitate de obiecte precum: animale mumificate, scarabei, statuete ale servitorilor, statuete ale zeilor egipteni Amon (zeul suprem al preoților tebani), Horus (zeul protector al Egiptului), Isis (zeița magiei, a vieții și a căsătoriei), Anubis (zeul morții, a vieții de apoi, zeul ce ghida spiritele morților în lumea de dincolo).
Mumia și puiul de crocodil
Expusă în sarcofagul original, din lemn de cedru, într-o vitrină acoperită cu sticlă, mumia de la Muzeul de Istorie este o femeie în vârstă de aproximativ 22 de ani, cu o înălțime de 1,70 metri, și datată în epoca ptolemeică (sec. III î.Hr.). Dinastia Ptolemeică, sau epoca ptolemeică, este o dinastie care a condus Egiptul între 305 – 30 î.Hr. și întemeiată de generalul lui Alexandru Macedon, Ptolemeu I Soter, care a primit Egiptul în urma unui compromis.
În urma radiografiei și a analizei din laboratorul muzeului, a fost constatat că oasele gâtului femeii sunt dislocate. Acest fapt este o mărturie a modului prin care femeia și-a pierdut viața. Astfel, femeia a suferit o moarte violentă: fie prin spânzurare, fie a căzut de la înălțime.
De asemenea, lângă corpul femeii, se află și o mumie a unui pui de crocodil de 50 de cm. Crocodilii erau tratați cu mare fast și respect de către vechii egipteni datorită zeului Sobek, ce este înfățișat sub forma unui om cu cap de crocodil. Sobek, este reprezentantul fertilității Deltei Nilului și a pământurilor folosite în agricultură, devenind astfel important în mitologia egipteană. Egiptenii credeau că Sobek ridicase Pământul din apele adânci ale Nilului. Era atât de venerat încât crocodilii erau mumificați iar templele conțineau bazine cu crocodili.
Cartea Morților – mesaje pentru lumea de dincolo
În Egiptul Antic, atât interiorul mormântului cât și sarcofagul erau bogat decorate cu motive ornamentale și cu scene mitologice sau din viața defunctului. Însă pe capacul sarcofagului integral pictat al mumiei de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, se află doar versuri din Cartea Morților.
„Rw nw prt m hrw”, numele cărții în limba egipteană (traducere literală „enunţurile de ridicare în timpul zilei” sau o traducere mai flexibilă „vrăji pentru trecere în timpul zilei”), este o descriere a concepției egiptene despre viața de apoi. Dar și o colecție de imnuri, vrăji și instrucțiuni pentru a permite celui decedat să treacă prin diferite obstacole spre viața de apoi. Tocmai de aceea, aceste versuri se găsesc pe mormintele și sarcofagele din Egiptul Antic.
Zeița cu aripi
Pe sarcofagul mumiei de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, se poate observa o zeitate cu aripi. Cele două zeități din mitologia egipteană ce întruchipau aripi sunt: Isis și Maat. Zeița Dreptății, Maat, responsabilă cu protejarea adevărului și a dreptății, în unele reprezentări stă în genunchi cu brațele larg deschise precum niște aripi. La Curtea Dreptății, dominată de Osiris, Maat punea o pană în balanță cu inima decedatului. Dacă decedatul nu trăise în adevăr și armonie, balanța se înclina în defavoarea lui.
Regina tronului, Isis, este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț, însă, cu toate acestea, hieroglifa ei înseamnă „muritoare”. În Cartea Morților, Isis este ”cea care dă naștere cerului și pământului, cea care îi cunoaște pe orfani și pe văduve, cea care caută dreptate pentru cel sărac și adăpost pentru cel slab”.
Deși zeița Maat avea un rol major în cultul funerar, pe sarcofagul mumiei de la muzeu, este reprezentată zeița Isis. Diferența făcând-o simbolul de pe capul celor două divinități. Maat este înfățișată sub chipul unei femei cu o pană de struț, în timp ce Isis poartă simbolul tronului regal sau discul solar.
