Câte bordeie, atâtea obiceiuri: simboluri și tradiții de Mărțișor

de |

Câte bordeie, atâtea obiceiuri: simboluri și tradiții de Mărțișor

,, Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul… Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţire de suflet. ” – George Coșbuc

La 1 martie celebrăm o sărbătoare unică în lume. Mărțișorul, căci despre el este vorba, acest simbol al primăverii și al renașterii, este dăruit oamenilor dragi cu urări de bine și de belșug și este purtat ca un talisman pe toată durata lunii martie. În 2017 a fost introdus de UNESCO în Patrimoniul Intangibil al Umanității, certificându-i-se valoarea neprețuită și simbolismul unic.

Foto: Iulia Marc

Astăzi, la fel ca la fiecare început de primăvară, ne-am dăruit mărțișoare, ne-am îmbrățișat și ne-am urat un anotimp de poveste. După ce am prins în piept firele albe și roșii strânse într-o perfectă îmbrățișare, ne-am întrebat de ce-l purtăm cu această devoțiune. Este un obicei atât de bine înrădăcinat în mentalul nostru încât trece aproape neobservat: este un fapt firesc fără de care nu poate începe primăvara. Cu toate acestea, puține sunt popoarele care marchează atât de frumos renașterea naturii și a spiritului uman.

Simbolul magic al primăverii 

Intim legat de ciclurile vegetative și astronomice, sărbătoarea Mărțișorului este specifică pentru un areal geografic extrem de restrâns. Etnologii susțin că doar Bulgaria, România, Republica Moldova și Macedonia ar fi statele care au acest obicei-simbol. Talisman și obiect ritualic, mărțișorul avea în trecut o funcție magică, fiind structural legat de celebrarea unui început, de intrarea într-o nouă etapă. Studiile etnologice susțin că mărțișorul este în strânsă relație cu practicile agrare, atunci când Anul Nou se sărbătorea la începutul lunii martie.

Firul tradiției coboară în timp, până în perioada Imperiului Roman, când la 1 martie avea loc Matronalia și serbările lui Marte, tracii sărbătorindu-l în aceeași zi pe zeul Marsyas Silen. Simbioza acestor obiceiuri au dat naștere unei zile unice, în care este celebrat nașterea timpului și a naturii. La români, data de 1 martie mai este asociată și cu sărbătoarea Dochiei, personaj mitologic care își are originea în cultul străvechi al Marii Mame.

Firul bicolor simbolizează timpul, adică cele 365 sau 366 de zile ale anului, împletit într-o funie a dualității, a anotimpului cald și a anotimpului rece: albul simbolizând longevitatea, iar roșul reprezentând fertilitatea.

Mărțișor
Foto: vermllllon

Câteva tradiții și obiceiuri de Mărțișor

  • În trecut, persoanele sensibile purtau mărțișoare pentru a atrage norocul și fericirea.
  • În anumite zone din Ardeal, mărțișoarele se agață de uși, ferestre și de coamele animalelor domestice pentru a fi protejate de boli și duhuri rele.
  • În zona Moldovei, în Maramureș, în Bucovina și în Republica Moldova, mărțișoarele sunt dăruite de fete băieților.
  • În Bihor, se crede că apa de ploaie căzută pe 1 martie dăruiește frumusețea și sănătatea.
  • În zona Banatului, tinerele fete se spală cu zăpadă pentru a fi iubite.
  • În Albania și Macedonia, simbolul numit lidhka este purtat doar de copii, după data de 14 martie până la sosirea primelor rândunele.
  • În Bulgaria, Martenitsa este purtată și de animale, pentru a le proteja de spiritele rele.