Toată zumzăiala din oraș, agitația, afișele imense și circulația blocată de o singură voce. Cel mai iubit tenor al lumii a venit la Cluj iar eu mă grăbesc să ajung la mult așteptatul concert. Mă pregătesc ca pentru interviul vieții mele sau întâlnirea cu cel mai iubit dintre pământeni.
Ca să ajungi pe afișe atât de mari, îmi închipui că trebuie să generezi emoții puternice, să provoci râuri de lacrimi și piele de găină în masă. Muzica adună laolaltă oameni de toate categoriile sociale și îi unește pentru câteva momente în care lasă grijile într-o groapă comună și se bucură de talentul unor oameni înzestrați.
Muzica are o influență atât de mare în viețile noastre încât nu ne-am putea imagina zilele fără existența notelor muzicale combinate după placul fiecăruia. Mulându-se după stările noastre, muzica a fost creată pentru fiecare emoție și personalitate în parte. Accesând amintiri, oferind energie sau stări melancolice, muzica clasică are puterea să îți tresalte inima cu fiecare notă care se propagă în toată ființa ta.
De Andrea Bocelli auzisem de mică și căzusem în capcana stereotipurilor de gen. Am aflat cam în aceeași perioadă că Nichita Stănescu și Andrea Bocelli sunt bărbați. Șocul mi-a fost amortizat de faptul că talentul acestor oameni nu le este influențat de nume și uneori nici absența unui simț esențial nu îi oprește să încânte milioane de oameni.
Peste 10 000 de clujeni au însuflețit Cluj Arena și au ascultat piese consacrate precum Ave Maria, O sole Mio, Maria sau Can’t help falling in love, Și alți artiști au adus bucurie spectatorilor, notele atinse atingând corzi sensible pe care praful le făcuse neutilizabile de o vreme.
Duetul cu Gheorghe Zamfir a fost un adevărat răsfăț pentru simțuri. Un stadion plin de oameni, lăsându-și oricare alte priorități acasă, au venit să asculte cum o mână de oameni povestesc în cântec despre ce înseamnă să fii uman. Orchesta, publicul, instrumentele, dirijorul, sunetiștii, presa, dansatorii, voluntarii, organizatorii, invitații și el, Andrea Bocelli – au fost împreună un cântec armonios, redat exact atunci când aveam nevoie.
Am plecat acasă cu o admirație și mai mare pentru oamenii care oferă bucăți din ei, care își dezvăluie sufletul pe scenă și se hrănesc din admirația pe care le-o poartă atâția oameni. Clujul atrage oameni talentați și devine un furnicar de oameni interesanți pentru care ai plăti oricând bilet.
Îmi surprind fața afișând zâmbete incontrolabile și cu greu mă abțin tentației de a o suna pe mama să îi spun că sunt la concertul celui pe care îl admiram de mică. Dar o să vadă ea în presă toate materialele despre concertul ăsta minunat și o să bănuiască că unde sunt oameni faini, acolo mă duc și eu…
Loredana Giță, redactor Cluj.com
