Să cunoaștem satele clujene: Luna de Sus / Lona (Partea I)
Mulțumim voluntarului nostru Paul-Daniel Golban pentru culegerea informațiilor și realizarea textelor. Localitate inclusă în proiectul ,,Clujul văzut altfel: 422 sate, 75 comune, 5 municipii, 1 oraș.”
PARTEA I -> GEOGRAFIA ȘI TOPONIMIA:
(1) Denumirea localității:
Localitatea apare pentru prima oară în acte în anul 1298 în înțelegerea de schimb dintre episcopul catolic Petru de Alba-Iulia și banul Mykud, redactată în limba latină sub numele de Lona. În 1332 și 1333, în registrele de impozite ale Capitlului de la Alba-Iulia apare cu numele de Lona. Datorită colonizării sașilor, satul va primi numele de Lona Săsească, ungurește Százlona, iar nemțește Sächischlone. În 1733 la conscripția efectuată de episcopul unit Ioan Inochentie Micu (1729-1743) denumirea localității este ortografiată Szaszlona.
Numele Luna apare pentru prima oară abia în 1854.
Prin Legea nr. 4/1896 pentru maghiarizarea numelor comunelor și locurilor, inițiată de guvernul contelui Bánffi, numele localității este schimbat în Magyarlóna – Lona maghiară. După făurirea României Mari prin actul de la 1 Decembrie 1918 satul va apărea sub numele de Lona Săsească (1920) și Luna-de-Sus, după 1925. După ocuparea Ardealului de Nord de trupele hortyste, în urma Diktatul de la Viena (30 august 1940) localitatea revine la denumirea purtată în ultimii ani de existență a Imperiului austro-ungar – Magyarlóna.
Din 1944 până astăzi numele localității este Luna de Sus, spre deosebire de:
- Luna – Aranyoslóna
- Luna de Jos – Kendilóna, din același județ.
În România mai există o singură localitate cu numele de Luna, componentă a orașului Negrești-Oaș, județul Satu-Mare.
În mod curent se folosește numele Lona (ungurește Lóna).
Denumirea Lona este de origine slavă – „a Fenes – patak melleti szláv Lóna – név“ (pe marginea Văii Feneșului numele slav Lona). Numele „Lona“ (sân, covată) provine foarte probabil de la așezarea ei între dealuri, ca o copaie*. Unii lingviști traduc cuvântul slavo-român “lona” prin luncă sau golf, deoarece este așezat pe valea cu același nume, în apropierea vărsării ei în Someșul Mic.
* COPÁIE, copăi, s. f. (Reg.) 1. Albie (1). 2. Ladă în care curge făina la moară. [Pr.: -pa-ie] – Din bg., scr. kopanja.
(2) Alte toponimice:
Există și câteva legende legate de toponimice:
Ordög Árok (râpa dracului). Pe vremea când la Lona nu exista moară, sătenii mergeau să macine în Gilău. Într-o seară un gospodar lonean de origine maghiară, întorcându-se acasă, a văzut că pe râpa din dreapta drumului Gilău – Lona, spre pădure urcă niște draci cântând. La început s-a speriat, dar apoi plăcându-i cântecele a uitat de spaimă. Ajuns în sat a povestit că a văzut dracii în râpă și așa a rămas numele locului aceluia.
Pénzes ut (drumul/cărarea cu bani). În acest loc se găsesc multe pietre rotunde asemenea unor monede numite în limbaj local “bănucei”. Se spune că, urmăriți de cotropitori, locuitorii satului au fugit, luând și galbenii pe care îi aveau, în goana calului și-au dat seama că au pierdut mare parte din ei și s-au rugat ca aceștia să nu ajungă la urmăritori, imediat banii s-au prefăcut în pietre și așa au rămas până astăzi.
(3) Așezarea.Teritoriul:
Satul Luna de Sus este așezat în centrul județului Cluj, la o distanță de 12 km vest de municipiul Cluj-Napoca. Aparține din punct de vedere administrativ de comuna Florești – comună de categoria I – care este compusă din satele Florești, Luna de Sus și Tăuți, așezate la 3, respectiv 5 km distanță de centrul de comună.
Suprafața satului Luna de Sus este de 1586 ha (26,03% din suprafața totală a comunei Florești, 6092 ha). Lona este un sat linear așezat de-a lungul drumului. Satul se învecinează cu localitățile Florești, Suceagu, Gilău, Someșu Rece, Stolna, Vlaha, iar vatra satului este mărginită de Șesul de Sus și Olater la vest, Pietrar la nord, dealul Chișter la nord-vest, locul numit Câpineșt la sud și pârâul Urușag la est.
Satul se află în vecinătatea șoselei Cluj – Oradea.
Pe malul stând al Văii Lonii se întinde Str. Mare (Nagyutca), iar pe cel drept Str. Mică (Kisutca). De la biserica ortodoxă pe direcția nord-est – sud-vest se întinde Prundarul sau Str. Morii (ducea spre vechea moară).
Primul cetățean care și-a construit casă de locuit aici, înainte de 1918, a fost Krasznai György (Hegyi), pentru care motiv zona se numește „la Hegyi Gyuri“.
(4) Relief:
Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșan, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului: Culoarul Săvădisla – Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic.
Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune.
(5) Soluri:
Gama solurilor este foarte bogată și variată, consecință a manifestării mai multor factori pedogenetici – roca, relieful, condițiile bioclimatice și regimul hidrologic.
(6) Rețeaua hidrografică:
Suprafața satului face parte din bazinul de colectare a râului Someșul Mic, care străbate de la vest la est suprafața satului (terenuri agricole, la nord de intravilan). Debitul mediu al acestuia este de 14m/s. Cursul Someșului Mic a fost regularizat și nu prezintă risc de inundații. Paralel cu albia Someșului, pe malul drept este canalul de deviație ce unește Unitatea Hidroelectrică Gilău I și Lacul Florești II, în lungime de circa 7 km, de formă trapezoidală, cu panta în profilul longitudinal de 0,175% și a fost construit în anii ’80.
Satul este străbătut de la vest la est, prin mijlocul intravilanului de Valea Feneșului, numită și Valea Lonii, care izvorăște din munții Gilăului, de pe teritoriul satului Plopi, com. Valea Ierii, din zona numită „de sub Teștieș“ și străbate localitățile: Finișel, pârâul Selcării, valea Fetei și valea Stolnei, din partea stângă și valea Pleșcuței, pârâul Arangos, Vălișoara sau valea Racoșului și valea Biro Rét, din dreapta, iar de pe teritoriul Lonii: Valea Sărății, Száraszpatak-ul și Molomaroc-ul din stânga și Lișca, Máarvégy-ul (sau Májárvégy), Pétervégy-ul, Kisvégy-ul, Mogyoroskut-ul și Urușag-ul cu afluentul lui Hotromb-ul din dreapta, primind și cursuri de apă temporare.
Valea Lonii are o lungime de 22 km, iar suprafața bazinului acestuia este de 103 km.
Debitul văii a crescut, producând inundații în 1926, 1940, 1954, 1970 și 1975. În 1980 au avut loc lucrări de dragare.
În timpul secetei din 1943 Valea Feneșului a secat. Minima mediilor lunare multianuale este de 0,170 mc/s, iar minima absolută (secat) 0,020 mc/s.
Cursul văii, între „Podul Lonii“ și vărsarea în Someș a fost redirecționat, în contextul amenajării lacului de acumulare și a CHE Florești I și II.
Pe un iaz alimentat de Valea Lonii a funcționat o moară în Florești, unde există și acum Str. Morii, care ducea la aceasta.
(7) Vegetația și fauna:
Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului. Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc. ; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Fagul poate fi văzut într-un singur loc, numit Fundoaia Sărății.
Pe câmpuri pot fi găsiți: merii și perii pădureți, lemnul câinesc, rugul sau măceșul, socul, porumbarul.
Din vegetația spontană fac parte: margaretele, macul, diferite plante medicinale, chimion, mușețel, sunătoare, coada șoricelului, brusture, traista ciobanului, sânzâienele, potbalul, ștevia, pătlagina, nalba, păpădia, rostoposca, cicoarea sau tătăneasa. Câteva specii comune și din vegetația fungică: bureți de rouă, bureți iuți, bureți galbeni, hribi, bășina calului.
Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și Someșului: sălcii, arini, trestie, papură, rogoz etc.
Fauna: vulpea, căprioara, viezurele, mistrețul, iepurele de câmp, veverița poate fi văzută rar, iar lupul lipșește, apoi ariciul, cârtița, melcul, râma, broasca râioasă brună, broasca râioasă verde, broasca brună de pământ, șopârla de câmp, șoarecele de câmp.
Lumea păsărilor este foarte variată : barză, rândunică, coțofană, corb, vrabie, ciocănitoare, graur, gaiță, pupăză, cuc, codobatură, bufniță, uliu, mierlă, turturică, fazan, care este colonizat în Podișul Transilvaniei.
(8) Clima:
Tipul de climă este specific Podișului Transilvan, fără a avea ceva caracteristic, climă continentală, moderată, specifică nord-vestului țării.
Temperatura medie multianuală este de 8,9°C ca și în Culoarul Someșului, specifică regiunilor nordice din Bazinul Transilvaniei. Luna cea mai rece este ianuarie, medie lunii fiind +5°C, iar luna cea mai caldă este iulie, media lunii +19°C. Temperaturile maxime anuale au valori cuprinse între 23-25°C. În general temperatura este mai scăzută cu 2°C decât în municipiul Cluj-Napoca.
Temperatura minimă posibilă ajunge la -35°C, temperatura maximă posibilă poate ajunge la +40°C.
Media anuală a umezelii aerului este destul de ridicată în medie 74%.
Răcoarea nopților de vară, provocată de briza montană, determină abundența de rouă.
Apare frecvent fenomenul de ceață, datorită poziției între dealuri, a Someșului Mic și a Văii Feneșului.
(9) Căile de comunicații:
DN1 (E60) Cluj-Napoca – Oradea traversează teritoriul satului de la est spre vest pe la nord de intravilan.
Drumul județean M 107 străbate vatra satului de la nord-est la sus-vest pe o distanță de 4,5 km, cu un acostament de 1,5 m pe fiecare parte, desprinzându-se din DN1 chiar la intrare în Luna de Sus. Trece prin localitățile: Vlaha, Săvădisla, Liteni, Iara, Surduc, Buru (42 km în județul Cluj) și mai departe intrând în județul Alba, ajunge la Aiud, străbătând localitățile: Rimetea, Colțești, Vălișoara, Poiana Aiudului, Livezile și Măgina (aproximativ 25 km în jud. Alba). Funcția acestuia este de ocolire a municipiului Cluj-Napoca și de acces în zona turistică: Valea Ierii, Muntele Băișorii, Cheile Aiudului.
Autostrada București – Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. În 16 iunie 2004, au fost inaugurate, în comuna Săvădisla, lucrările de construcție a autostrăzii, denumită „Transilvania“, pe tronsonul Brașov-Borș, iar la 1 decembrie 2009 a fost inaugurat tronsonul Turda-Gilău, care este folosit ca șosea de centură a municipiului Cluj-Napoca.
În localitate funcționează, din decembrie 2006 un Ghișeu poștal exterior subordonat OPRM – Oficiul Poștal Rural Mecanizat, Cluj-Napoca, (fost Oficiului Poștal Cluj 10).
În perioada 1974-2003, codul poștal al satului a fost 3442, iar de la 1 mai 2003, Compania Română de Poștă introducând în întreaga țară codul din șase cifre, s-a schimbat în 407281.
Bibliografie/Surse:
Dr. Dacian But-Căpușan, Luna de Sus, istorie și actualitate, Ed. a 2-a, rev., Editura Episcopiei Sălajului „Credință și viață în Hristos“, Zalău, 2011.
(ISBN 978-606-92085-7-1) COTA: 908(498 Luna de Sus).
