Izvoru Crișului: de la agricultură la meșteșuguri și artizanat
Redactori: Rakosi Vasile, Adrian Popa
Fotograf: Laura Vancea
Articol inclus in proiectul Clujul Văzut Altfel. Multumim voluntarilor noștri Laura Vancea, Rakosi Vasile și Adrian Popa pentru culegerea informațiilor, realizarea fotografiilor și redactarea textelor.
Din cele mai vechi timpuri, locuitorii din Izvoru Crișului au practicat agricultura tradițională, în mod deosebit creșterea animalelor. Cum solul din regiune nu a fost prielnic acestor activități, recompensele nu erau nici ele pe măsura muncii depuse de oamenii locului.
Harnici, izvorenii au căutat așadar alte surse de venit și modalități de a-și duce traiul. Pentru o perioadă, s-au ocupat de cărăușie (transport de mărfuri sau de persoane în vehicule cu tracțiune animală, de obicei pe baza unui contract), activitate la care s-a renunțat însă odată cu introducerea căii ferate în zonă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Cumva inedit pentru un sat, atenția locuitorilor s-a îndreptat apoi înspre fabricarea jucăriilor pentru copii. De aici, la tradiția obiectelor de lemn, pe care o putem observa și azi ca o particularitate a comunei Izvoru Crișului, a fost doar un mic pas. Prin 1880, datorită lui Zsigmond Gyarmathy care a înființat la Huedin un atelier-școală, izvorenii au învățat să prelucreze lemnul.
Mai mult, soția acestuia, doamna Gyarmathy, a pornit la Mănăstireni activități de culegere și apoi de învățare a tehnicilor de broderie populară – o altă tradiție specifică comunei Izvoru Crișului, dar și altor sate de prin zonă.
Astfel, în zilele noastre, principala activitate ca sursă de venit a localnicilor a devenit comercializarea obiectelor de artizanat (lemn, vase de lut, obiecte de fontă și broderii).
În timp ce bărbații, în general, se ocupă de prelucrarea lemnului, sculptură și cioplit, femeile sunt cele care continuă tradiția începută la sfârșitul secolului al XIX-lea de către doamna Gyarmathy, realizând broderiile și costume populare specifice Țării Călatei – un tezaur unic al formelor decorative.
Broderiile sau cusăturile sunt realizate pe pânză țesută în două tehnici diferite: una care urmărește firele de urzeală și băteală, alta realizată independent de structura materialului, urmărind un model preexistent (un desen = irásos).
Trecând de la agricultură, la cărăușie și jucării pentru copii, până la meșteșuguri și artizanat, Izvoru Crișului este un perfect exemplu de valorificare a obiceiurilor și tradițiilor și, mai ales, de adaptabilitate a localnicilor. În prezent, peste 100 de localnici practică aceste meșteșuguri vechi, în cele 60 de ateliere existente în sat! Copiii sătenilor sunt învățați tainele acestor meșteșuguri încă de la cele mai fragede vârste.
