Ghidul Cimitirului Hajongard – poveștile neștiute ale celui mai liniștit „cartier” din Cluj

de |

Ghidul Cimitirului Hajongard

Cimitirul Central se regăsește adesea printre obiectivele turistice recomandate celor care vizitează Clujul. O incursiune educativ-istorică ni se recomandă, de altfel, și nouă, celor care locuim aici și ne-am dori să ne conectăm mai bine la poveștile și personalitățile care au influențat dezvoltarea Clujului de-a lungul timpului.

Lăsând în urmă str. Avram Iancu, ne putem oricând încumeta la o plimbare pe aleile unui altfel de „cartier” al Clujului, un loc al liniștii, unde „locatarii” își dezvăluie poveștile doar celor care știu să le caute. Aici apare însă problema. Se știe că Hajongard găzduiește personalități de renume nu doar ale Clujului, ci ale Transilvaniei și României, însă printre zecile de mii de piese funerare, cum ajungi să le descoperi și să le afli poveștile de viață? 

cimitirul central din cluj lala

Ghidul Cimitirului Hajongard, un ghid istoric al „cimitirului tuturor”

Inițiative au fost, fără prea mult ecou însă, fără documentație care să ne familiarizeze cu personalitățile și rolul lor în Clujul de altădată, indiferent de etnia acestora. Există însă volumul realizat de scriitorul clujean Ioan Ciorca » Hajongard „Cimitirul tuturor” – Ghid istoric, o îndrăzneață abordare și o cercetare amplă a celui mai mare „cartier al liniștii” din Cluj-Napoca, așa cum dânsul numește Cimitirul Central.

Hajongard apare în urma epidemiei de ciumă din anul 1585, când cimitirul aflat lângă Biserica Sf. Mihail a devenit neîncăpător. În fața tragediei și dincolo de moarte, marile personalități ale Clujului alături de oameni simpli, etnii, confesiuni religioase și stiluri arhitecturale diferite și-au găsit, împreună, liniștea. Hajongard este mai mult decât Panteonul Transilvaniei, așadar. Este cimitirul tuturor.

Câteva dintre poveștile acestor „locatari” tăcuți ai Clujului

În alcătuirea acestui complex ghid istoric și turistic, domnul Ioan Ciorca a avut în vedere o serie de criterii: stabilirea traseelor, vizibilitatea de pe trasee, importanța personalităților selectate și, nu în ultimul rând, realizarea artistică, „deoarece aceasta, inevitabil, îți atrage privirea și îți este imposibil să nu vezi sau să treci pur și simplu mai departe.”

Chirurgi, tâmplari și muzicieni

„Veți observa la un moment dat mormântul celebrului chirurg Nana, din secolul trecut, mormânt care se află în paragină. Lângă el se află un obelisc extrem de bine întreținut și frumos ca realizare artistică, aparținând unui biet tâmplar de sfârșit de secol XIX. Nu poți să treci pe lângă el, cum nu poți să treci pe lângă un monument proiectat de Pekey Lajos sau nu poți să treci pe lângă cântărețul trupelor maghiare de la 1848, angajat să cânte atunci și care, după aceea, după ’48, vreo 15 ani a susținut spectacole în Cluj, gratuit, în scop aniversar. Și sunt povești și povești.”

Faima averii nu trece dincolo de moarte… 

Nu toți clujenii erau conștienți că faima datorată averii nu are picioare lungi. Aflăm astfel că există un monument ciudat al unei personalități marcante în viața Clujului de altădată, însă nu neapărat în ceea ce privește realizările în plan cultural, ci datorită averii impresionante pe care o deținuse. Este vorba despre contele Ádám Kendeffy. Era atât de bogat și de cunoscut în Clujul secolului al XIX-lea, încât atunci când a trecut în neființă, cel care a realizat obeliscul a considerat că nu are sens să scrie vreun nume pe monument, căci în mod evident toată lumea știe și va ști cine se odihnește în locul respectiv. „Timpul a trecut și iată că nu mai știe nimeni…”, remarcă autorul.

Bobohalma și ghidul Cimitirului Hajongard

Aflăm și cum un vechi sat de iobagi este conectat cu existența acestui deosebit ghid la Cimitirului Central din Cluj-Napoca.

„Dincolo de mormântul familiei Telia, celebri în epocă, căci și-au făcut simțită prezența și în evenimentele de la 1918, am observat un obelisc negru pe care scrie Emil Popp. Nu atât numele atrage atenția, cât faptul că apare și inscripția de „fost proprietar în Bobohalma”. Sigur, te incită. De ce a ținut neapărat acest om să se știe și după moarte faptul că a fost proprietar în Bobohalma și unde se află această Bobohalma? Sigur, am făcut cercetări și am aflat. Potrivit legendelor, Bobohalma este o localitate înființată chiar de către populația dacică, în perioada în care aceasta se retrăgea din fața năvălirilor romane. Singura atestare documentară din vremurile trecute este a bisericii din sat, prin secolul XII-XIII. Bobohalma a fost un sat de iobagi până după 1849. Atunci cumpărase Emil Popp terenul de acolo.” 

Simțise Emil Popp nevoia să clarifice faptul că el nu a fost iobag, ci proprietar, așadar? Cert e că a fost înmormântat la Cluj, iar la lansarea volumului „Cimitirul Central Cluj-Napoca – Spațiul eternității personalităților clujene”, volum care a precedat ghidul istoric, la Festivalul Internațional de Carte Transilvania, unul dintre urmașii lui Emil Popp, aflând că autorul nu l-a omis nici pe strămoșul său, a decis să finanțeze următoarea lucrare a autorului. Iată cum ghidul Cimitirului Hajongard, în varianta lui detaliată, a apărut datorită lui Emil Popp din Bobohalma.

Obeliscul misterios

„Mai există un monument vechi pe care abia se mai citește numele unui general de brigadă: Constantin Pilat. Ce este ciudat este că datele corespund cu ale unui căpitan din garda lui A.I. Cuza din noaptea de 10 – 11 februarie 1866, când acesta a fost obligat să semneze actul de abdicare. S-ar părea să fie vorba despre acel căpitan din garda lui Cuza, căci toți cei care au participat în noaptea aceea la Monstruoasa Coaliție au fost recompensați apoi cu ordine, cu medalii, iar generalul înmormântat în Cimitirul Central are și el un palmares bogat. Fiind o presupoziție, am numit monumentul ca fiind „obeliscul misterios”. 

Maiorul din Securitate și grupul de rezistență anticomunistă Șușman

„Lângă gard, spre Calea Turzii, se află un alt obelisc aparținând unui maior al Securității care căzuse la datorie în schimbul de focuri care a dus la capturarea membrilor grupului Șușman. La momentul respectiv, nu reușiseră să-i captureze, astfel că acest maior din cadrul Securității se dădea drept profesor de geologie și, alături de un grup de securiști care se dădeau drept studenți, au reușit în final să-i captureze pe membrii grupului. Maiorul „nostru” a pierit în schimbul de focuri. Sunt povești de viață care merită să fie cunoscute…” 

» Recomandare de lectură: Saga familiei Şuşman: cum au învins moţii Securitatea la o jumătate de secol după ce „bandiţii au fost arşi de vii”

M-am suit în dealul Clujului… 

Ana Pop Corondan, cea care a lansat celebrul cântec „M-am suit în dealul Clujului” s-a născut, aflăm, în Sinuța (actualul cartier Zorilor). Locul de veci îl are în Cimitirul Hajongard din Cluj, în apropiere de strada Șoimului, spre Zorilor.

S-a întors acasă, s-a suit din nou în dealul Clujului, pentru eternitate.” – adaugă Ioan Ciorca.

Cimitirul tuturor, însă nu și al Reginei Înălțimilor – Smaranda Brăescu

Prima femeie parașutist, cu brevet, a României și campioană europeană și mondială la parașutism, Smaranda Brăescu semna în anul 1946, alături de alți reprezentanți de marcă, un memoriu prin care Comisia Aliată de Control era înștiințată cu privire la falsificarea alegerilor din România. Din păcate, documentul înaintat delegatului american a fost înmânat de către acesta delegației sovietice. Desigur, toți cei care au semnat documentul au fost supuși opresiunii comuniste. Condamnată la 2 ani de închisoare, Smaranda reușește să se ascundă de autorități, însă este nevoită să își schimbe numele.

Bolnavă, a fost operată sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 ajunge la Jucu, fiind ascunsă la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, de data aceasta sub numele de Maria Popescu. Smaranda Brăescu trece în neființă la Clinica Universitară a Dr. Iuliu Hațieganu, pe 2 februarie 1948, unde era îngrijită. Este înmormântată în secret în Cimitirul Central din Cluj, sub numele de Maria Popescu.

Poveștile acestea se pierd în negura timpului, însă. În anii ’70, neavând cine să plătească taxele pentru prelungirea păstrării locului Mariei Popescu, acesta este concesionat unei alte persoane.

„La înființarea Cimitirului, în urmă cu peste 400 de ani, s-a dorit ca acesta să fie cimitirul tuturor, adică să fie îngropați aici oamenii indiferent de poziția socială, de etnie sau religie. Iată că dezideratul acesta nu s-a împlinit și nu a fost asumat și în cazul Smarandei Brăescu. Povestea este similară cu cea a Antóniei De Gerando, care a murit aici la Cluj după o viață dedicată educației; după 20 de ani, neavând urmași, i-au scos osemintele, dar măcar au avut bunul simț să-i marcheze locul. În 2016, acesteia din urmă i s-a făcut dreptate și i s-a ridicat un monument. Pentru Smaranda pe când? Regina Înălțimilor a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, câți o fi salvat cu avionul ei sanitar?” Ioan Ciorca


[Colaj foto realizat de editiadedimineata.ro » Smaranda Brăescu]

În timp ce unele povești sunt știute, există atât de multe personaje, „locatari” misterioși ai Cimitirului Hajongard care, deși tăcuți pentru totdeauna, au încă atât de multe să ne spună.

Traseul personalităților care au participat la Marea Unire din 1918

O prezentare video a ghidului istoric alcătuit de Ioan Ciorca, incluzând și un posibil traseu de vizitare a câtorva personalități care își petrec eternitatea în Hajongard și care au legătură cu Marea Unire din 1918, a fost realizată de Agora Media.

Poveștile acestor „locatari” importanți ai Clujului sunt prezentate de către Ioan Ciorca.

ghidul cimitirului hajongard ioan ciorca (4)
Există și o hartă istorică a Cimitirului Central Cluj-Napoca cu personalitățile Centenarului Marii Uniri din 1918. Realizatori: Ioan CIORCA și Vasile LECHINȚAN

Trasee prin cimitir

Scriitorul Ioan Ciorca ne propune așadar o altfel de plimbare. Acesta a gândit opt trasee care să ne ducă pașii printre cele peste 60.000 de piese funerare aflate în Cimitirului Central.

Pornind din str. Avram Iancu, de la intrarea principală a cimitirului, ne putem îndrepta pașii spre Grădina Luterană. Aici se află cel mai vechi monument funerar din Hajongard, piatra datând din anul 1559 și având un proverb latin ce duce cu gândul la Cimitirul Vesel din Săpânța: Astăzi mi se întâmplă mie, mâine ție! Urcăm apoi dealul Hajongardului urmând cele trei alei principale, până ajungem la platoul aflat pe coama dealului, unde se află și clădirile fostelor grajduri. De aici, putem continua fie spre sud, urmând alte trei trasee care duc spre str. Șoimului (Zorilor), fie spre est, spre zona personalităților și cimitirul eroilor, până spre poarta de acces dinspre Calea Turzii.

Unde găsim ghidul Cimitirului Hajongard realizat de Ioan Ciorca?

Ghidul Cimitirului Hajongard » Hajongard „Cimitirul tuturor” – Ghid istoric « realizat de Ioan Ciorca ascunde în cele peste 600 de pagini numeroase alte povești ale clujenilor de altădată. Fiind finanțat la momentul de față din resurse proprii, iar exemplarele disponibile fiind puține, acestea mai pot fi tipărite doar la comandă. Puteți oricând lua legătura cu autorul:

Alte lucrări reprezentative care au în prim plan Clujul:

  • Palate clujene şi așezăminte de patrimoniu
  • Statui și monumente de Patrimoniu din Cluj-Napoca
  • Așezăminte de cult și cultură din Cluj-Napoca
  • Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca
  • Cimitirul Central Cluj-Napoca – Spațiul eternității personalităților clujene
  • Cluj, file de poveste
  • Un parc de poveste – Parcul Central „Simion Bărnuțiu”
  • Ghid turistic ilustrat al Municipiului Cluj-Napoca – de la est la vest și de la nord la sud
  • In Memoriam Revoltei Tipografilor din 1918 – scurtă istorie tipografică și a mișcării sindicale
  • Colecția Ghiozdanul cu Povești – povești și povestiri adaptate în versuri
  • Clujul celor 7 piețe
  • Biblia în versuri

Program de vizitare Cimitirul Hajongard:

  • Iarna (perioada 16 noiembrie – 31 martie): 08:00 – 17:00;
  • Vara (perioada 1 aprilie – 15 noiembrie): 08:00 – 21:00.

Articol recomandat: